Judecătorii clujeni de la Curtea de Apel Cluj, Claudia Ilieş şi Valentin Chitidean au emis motivarea sentinţei prin care au menţinut achitarea baronului PSD de Vrancea, Marian Oprişan, acuzat de corupţie în anul 2006. Cei doi magistraţi clujeni au considerat că rechizitoriul făcut de procurorul Horaţiu Baiaş a fost întemeiat pe rapoarte de constatare care nu s-au rezumat la clarificarea unor aspecte tehnice, ci au depăşit limitele specifice ale unui raport de constatare, chiar prin obiectivele stabilite.
Magistraţii Claudia Ilieş şi Valentin Chitidean au respins recursul făcut de DNA în Dosarul Căprioara, unde liderul PSD de Vrancea, Marian Oprişan este acuzat de corupţie. Potrivit sentinţei care, practic, îl achită a doua oară pe Oprişan, ”opiniile avansate prin rechizitoriu s-au bazat pe rapoartele de constatare ce au determinat formularea acuzaţiilor penale. Întrucât parchetul a criticat considerentele primei instanţe vizând modul de administrare a rapoartelor de constatare întocmite de specialiştii DNA, instanţa apel va analiza această critică. Curtea constată că rapoartele de constatare în cauză, ca orice alt mijloc de probă, înainte de a putea face parte integrantă din materialul probator evaluat de către judecător în procesul deliberării, trebuie supuse analizei având ca obiectiv asigurarea respectării standardelor impuse de principiul egalităţii armelor şi de principiul contradictorialităţii, din perspectiva obligaţiei organelor judiciare de a asigura un proces echitabil, impus de art. 6 paragraf 1 din CEDO. Principiul egalităţii armelor, în esenţă, semnifică tratarea egală a acuzării şi a apărării, fără ca una să fie dezavantajată în raport cu cealaltă, iar principiul contradictorialităţii presupune nu doar ca partea să ia cunoştinţă de existenţa raportului de constatare tehnico – ştiinţifică, ci presupune posibilitatea pentru părţile unui proces de a discuta şi de a contesta raportul de constatare în faţă instanţei în condiţii de contradictorialitate”, arată decizia Curţii de Apel Cluj.
Procurorii avansează opinii juridice
Magistratul Lucian Buta de la Judecătoria Cluj-Napoca, l-a achitat pe Oprişan de faptele de corupţie de care este acuzat. Potrivit motivării judecătoreşti, ”Acuzarea s-a bazat pe cele două rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică, pe raportul de control al Camerei de Conturi Vrancea, pe interpretări juridice eronate şi pe declaraţiile unor martori. Rapoartele specialiştilor Laurenţiu Hanganu şi Tătaru Dumitru vehiculează o mare cantitate de informaţie incorect ierarhizată din punct de vedere juridic (în funcţie de elementele constitutive ale infracţiunilor imputate celor şase inculpaţi) sau pur şi simplu eronată. Constatările specialiştilor au depăşit masiv competenţele legale ale acestora şi sunt lipsite de semnificaţia juridică atribuită de procuror”, se arată în motivarea judecătorului Lucian Buta.
Magistraţii Curţii de Apel Cluj au apreciat în sentinţă că ”mai mult, astfel cum a observat judecătorul fondului, rapoartele iniţiale nu constată o stare de fapt, ci analizează dispoziţii legale, avansează opinii juridice cu privire la cum ar fi trebuit să se desfăşoare activitatea administrativă şi trag concluzii considerate absolute. Acest dezechilibru a fost sesizat şi de către legiuitor care, în noul cod de procedură penală a prevăzut expres în art. 172 alin. 12 C.pr.pen., fără a mai lăsa acest aspect la interpretarea organului judiciar, că acesta va dispune efectuarea unei expertize după finalizarea raportului de constatare … când concluziile raportului de constatare sunt contestate. Chiar dacă s-ar putea trece peste examenul legat de fiabilitatea rapoartelor de constatare întocmite în cauză, considerând că acestea fac parte din materialul probator ce trebuie să stea la baza pronunţării soluţiei, în mod judicios prima instanţă le-a înlăturat. Într-adevăr, acestea conţin, mai mult decât constatarea unei situaţii de fapt, interpretările acesteia de către autorii rapoartelor”, precizează magistraţii clujeni.
Rapoarte de evaluare făcute de acuzare
Conform motivării, rapoartele de constatare efectuate în cursul urmăririi penale nu se rezumă la clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală, ci depăşesc limitele specifice ale unui raport de constatare, chiar prin obiectivele stabilite. Astfel, raportul de constatare (f.539 vol. 40 d.u.p.) efectuat în urma rezoluţiei procurorului din 24 noiembrie 2005 de către Tătaru Dumitru, specialist în cadrul Departamentului Naţional Anticorupţie – Serviciul Specialişti are ca obiective, printre altele: legalitatea solicitării adresate Ministerului Administraţiei şi Internelor în baza căreia Guvernul a aprobat 3 miliarde lei din fondul de rezervă, dacă suma de 3 miliarde lei putea fi utilizată pentru achiziţia Complexului turistic Căprioară, dacă plăţile efectuate în cursul anului 2005 au avut o bază legală, dacă aceste fonduri, prin modul de alocare au produs pagube, ce sume sunt necesare pentru reabilitarea complexului, care este posibilitatea reală de alocare a acestor sume, care a fost oportunitatea investiţiei şi dacă sumele destinate întreţinerii complexelor Rucăr şi Hanul dintre vii au fost legal alocate.
”Pentru a răspunde la aceste obiective, autorul raportului, de exemplu, doar pe baza analizei unei adrese a constatat că preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea ori nu a cunoscut ori a ignorat prevederile art. 42 din OUG nr. 45/2003 privind finanţele publice locale, implicit a faptului că achiziţia de imobile nu face parte din categoria investiţii în derulare, ci din alte cheltuieli de investiţii, ori a încercat şi a reuşit inducerea în eroare a ministrului Administraţiei şi Internelor căruia i-a fost transmisă solicitarea. La fila nr. 571, raportul de constatare stabileşte persoanele răspunzătoare pentru nerespectarea prevederilor legale, indicându-i pe o parte dintre inculpaţi, dar şi pe numita Pavel Mariana – şefa Biroului Consiliului judeţean care a vizat pentru controlul financiar preventiv documentele de plată.
În celălalt raport de constatare (f. 1 vol.III d.u.p.) dispus prin rezoluţia nr. 48/P depus la dosar în 7 martie 2006 şi întocmit de Hanganu Laurenţiu, obiectivele, printre altele, au fost: dacă fondurile alocate Consiliului Judeţean Vrancea pentru pietruirea drumurilor comunale au fost utilizate conform destinaţiei, dacă Agenţia de implementare a respectat legislaţia în vigoare, dacă au fost respectate obligaţiile din contractul de împrumut subsidiar, să se stabilească persoanele vinovate, prejudiciul cauzat şi valoarea acestuia; legalitatea încheierii contractelor de prestări servicii, dacă facturile sunt reale, dacă facturile şi plăţile efectuate către diriginţii de şantier sunt reale, dacă aceştia şi-au îndeplinit atribuţiile, dacă executanţii au avut contracte de excavare, dacă membrii comisiilor de licitaţie şi recepţie şi-au respectat atribuţiile, dacă s-a cauzat vreun prejudiciu, ce norme legale au fost încălcate şi cine se face vinovat de încălcarea acestora.
Se observă că obiectivele raportului de constatare vizează aplicarea legii la starea de fapt, astfel încât nu poate constitui o probă, pentru că, în final, nu constată obiectiv o stare de fapt, ci doar o afirmă”, explică judecătorii.
Alocări suspicioase de miliarde de lei
La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprişan (PSD) a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpaţi vicepreşedintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcţiei Economice, Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean.
Procurorii au susţinut că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului unor firme neeligibile.
Alte acuzaţii se refereau la achiziţia corpului de clădiri de la „Căprioara” şi la sumele cheltuite pentru întreţinerea unităţilor de protocol Vila „Rucăr” şi „Hanul dintre Vii”, situate în localităţile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreţinerea cărora Consiliul Judeţean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.
