În această vară lupta pentru ciolanul electoral este mai acerbă ca niciodată. Pe de o parte, parlamentarii votează legi pentru ca “oamenii din teritoriu”, aleşii locali, să nu mai aibă de-a face cu Agenţia Naţională de Integritate, pe de alta, Băsescu respinge legea dată cu dedicaţie. Potrivit noii legi, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene îşi pot delega, prin dispoziţie, calitatea de reprezentant în adunarea generală a asociaţiei.
Când a fost supusă la vot, legea care îi scăpa pe aleşii locali de grija controalelor făcute de ANI a primit 215 voturi „pentru“, dintre care 147 de la social-democraţi. Pentru această lege au ridicat mâna reprezentanţii PC, UDMR, PP-DD şi ai minorităţilor naţionale, dar şi 13 deputaţi PNL. 60 de liberali prezenţi la şedinţa din ziua votului s-au abţinut, aşa că voturile „contra“ (doar 36) au venit de la PDL şi neafiliaţi. Legea a fost iniţiată de şase deputaţi PSD, Marian Neacşu, Ioan Axente, Gheorghe Frăticiu, Gheorghe Roman, Florin Iordache şi Dorel Covaci. Printre cei mai aprigi susţinători a acestui proiect a fost Liviu Dragnea. Anul trecut, unul dintre semnatari, Marian Neacşu, a fost trimis în judecată de ANI pentru conflict de interese.
Iniţiatorii au precizat că „în practica administrativă s-a apreciat că este legal ca primarii, respectiv preşedinţii consiliilor judeţene să reprezinte unităţile administrativ-teritoriale în adunarea generală a asociaţiei şi în consiliul director”. „Dată fiind inexistenţa unor prevederi exprese, ANI a apreciat, în opinia noastră, în mod abuziv, cu exces de putere, că funcţiile de primar şi preşedinte al consiliului judeţean sunt incompatibile cu calitatea de reprezentant al comunei, oraşului, municipiului şi judeţului în adunarea generală a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară. Iată de ce considerăm că se impune ca această situaţie să fie reglementată fără echivoc, stabilindu-se în mod expres faptul că primarii şi preşedinţii CJ sunt reprezentanţi de drept ai unităţilor administrativ-teritoriale în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, calitate pe care o pot delega prin act administrativ”, au explicat iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului.
Agenţia Naţională de Integritate (ANI) nu susţine modificarea Legii 51/2006 prin care primarii sau preşedinţii de CJ ar putea fi membri în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, precizând că nici nu i s-a cerut un punct de vedere privind acest demers.
Vor să eludeze ANI
Pe de altă parte, săptămâna trecută Traian Băsescu a refuzat să promulge acest proiect de lege şi a retrimis textul Parlamentului, solicitând Executivului să respingă proiectul. Potrivit legislaţiei în vigoare, persoanele împuternicite să reprezinte interesele unităţilor administrativ-teritoriale în asemenea asociaţii sunt desemnate prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, în condiţiile respectării regimului incompatibilităţilor şi al conflictului de interese prevăzut de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.
“Considerăm că adoptarea acestui act normativ nu este oportună, deoarece participarea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene în organele de conducere ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară amintite nu se justifică în mod obiectiv. Mai mult, soluţia legislativă propusă ar avea un impact negativ deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităţilor”, se arată în cererea de reexaminare semnată de preşedinte.
În cerere se menţionează că, “practic, ca efect al noului text de lege, Agenţia Naţională de Integritate nu va mai putea constata incompatibilitatea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene care vor face parte din organele de conducere ale acestor asociaţii”.
“Considerăm că o asemenea opţiune a legiuitorului diminuează activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate şi vine în contradicţie cu recomandările cuprinse în Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi de Verificare din anii 2013 şi 2014 prin care se are în vedere consolidarea măsurilor anticorupţie şi de asigurare a integrităţii”, precizează şeful statului în cererea de reexaminare.
Derogare pentru tunuri
Propunerea legislativă prevede că, “prin derogare de la prevederile art.37 şi art.92 din Legea nr.215/2001, statutul şi actul constitutiv ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice se aprobă prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre şi se semnează, în numele şi pe seama acestora, de primarii unităţilor administrativ-teritoriale asociate şi/sau, după caz, de preşedinţii consiliilor judeţene care sunt reprezentanţi ai comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiei; primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene îşi pot delega calitatea de reprezentant în adunarea generală a asociaţiei, prin dispoziţie”.
