Cursa pentru ocuparea mai multor funcţii în conducerea instanţelor de judecată din Cluj se apropie de final. Gazeta de Cluj vă prezintă judecătorii ce au aplicat, pentru preşedinţia sau funcţia imediat după, la instanţe precum Curtea de Apel sau Judecătorie.
Mandatul de vicepreşedinte sau preşedinte a unei instanţe de judecată se face pe o durată de trei ani.
Candidaţii trebuie să îndeplinească anumite condiţii şi totodată să întocmească un plan prin care să convingă o comisie de planurile de management odată întraţi în mandat.
Toată această procedură este organizată de Consiliul Superior al Magistraturii şi implică mai multe etape.
Spre exemplu, cea mai recentă etapă se numeşte „Concurs de promovare efectivă si pe loc a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie la data de 29 martie 2015”. Anunţul a fost lansat în luna ianuarie a acestui an
Două femei se bat pentru funcţia de vice a Curţii de Apel
Fără dar şi poate, Curtea de Apel Cluj este una dintre cele mai importante instanţe de judecată din România. Exceptând faptul că are în subordine şi instanţele din judeţul Bistriţa-Năsăud, în prezent Curtea de Apel Cluj este condusă de Denisa Beldean (preşedinte), Valentin Mitea(vicepreşedinte) şi Andrei Axente Irinel(vicepreşedinte).
Cel din urmă, Andrei Axente Irinel a obţinut un mandat pentru o perioadă determinată de trei ani. Astfel că, în vara acestui an, mandatul acestuia se încheie. Subit, Axente Irinel nu s-a înscris la concursul pentru post, în ideea de a mai rămâne pe funcţia de vicepreşedinte al curţii clujene.
În schimb, judecătoarele Maria Boer şi Monica Rodina şi-au depus dosarele de înscriere în competiţia pentru funcţia ce urmează a fi vacant de Axente Irinel.
În aprilie 2014, despre Boer au apărut zvonuri că ar fi primit mită de la două surori, patroane de restaurante din Bistriţa, însă alte detalii în această zonă, nu au ieşit la iveală. În fapt, Boer a fost unul dintre cei doi judecători ce au avut pe mână dosarul bistriţencelor.
Monica Rodina are şi ea legături cu Bistriţa-Năsăud, fiind născută acolo. Dar, aceasta s-a remarcat în ultimii ani printr-o sentinţă, dată unui violator din judeţul ei ”mamă”.
Rodina a redus pedeapsa primită de Ioan Codreanu (violatorul unei fetiţe de 13 ani) de la 5 ani cu executare, la numai doi ani cu suspendare condiţionată. Tot ea a contribuit la decizia de micşorare a despăgubirilor pe care inculpatul trebuia să le achite familiei victimelor, de la 35.000 de euro la doar 5.000 de euro.
Soţi din Harghita îşi încearcă norocul în judeţul Cluj
Elena Steluţa Uţă şi soţul ei, Ioan Cristian, ambii judecători la Tribunalul Harghita s-au înscris la concursurile pentru funcţia de preşedinte atât la instanţele judecătoreşti din Cluj-Napoca şi Turda cât şi la Gherla şi Huedin.
În urmă cu un an, cei doi, Uţă Ioan Cristian, judecător cu grad de curte de apel, Vicepreşedinte al Tribunalului Harghita, cu 14 ani vechime şi Uţă Elena Steluţa, cu 13 ani vechime în magistratură au cerut să li se aprobe cererea de transfer la Judecătoria Cluj-Napoca, însă nu li s-a aprobat.
Tot pentru Judecătoria Cluj-Napoca se luptă să rămână preşedinte, judecătorul Mihăiţă Lucian.
La Turda la competiţia celor doi soţi s-a alăturat Oprescu Mugurel Marius, actual preşedinte al judecătoriei din oraş.
Cine îi verifică dacă şi-au plagiat proiectele?
Gazeta de Cluj a aflat că printre candidaţi se numără şi judecători plagiatori în ceea ce priveşte planul de management ce trebuie să îl prezinte în faţa Consiliului Superior al Magistraturii.
Am formulat o cerere în baza legii 544/2001 cu privire la proiectul candidatei Monica Rodină pe care o suspectăm că ar fi unul dintre judecătorii plagiatori, iar de la CSM ni s-a răspuns că nimeni nu va verifica autenticitatea lucrărilor.
„În mod constant, s-a apreciat că proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care se candidează nu poate fi interpretat ca informaţie de interes public, conform art. 2 lit. b din Legea 544/2001, întrucât acest proiect reprezintă opinia personală a autorului asupra modului de organizare şi funcţionare a instanţei la a cărei funcţie de conducere a candidatului şi constituie obiect al dreptului de autor(…) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a decis că este admisibilă posibilitatea de comunicare numai a actelor care îi privesc pe candidaţii solicitanţi, nu şi pe alţi candidaţi, fiind respinsă posibilitatea de comunicare a proiectelor de management ale altor candidaţi.
Totodată, precizăm că regulamentul menţionat nu instituie o obligaţie de verificare prealabilă a proiectelor sub aspectul plagierii, evaluarea proiectelor fiind prerogativă exclusivă a comisiei de examinare” se arată în fragmente din răspunsul primit de la CSM.
Cu alte cuvinte, doar ei pot vedea proiectele candidaţilor, noi nu putem să le observăm. Şi tot ei, nu au obligaţia de a vedea dacă judecătorii înscrişi şi-au plagiat proiectele sau nu.
