Bătrânii nimănui dezumanizați în azilul de exterminare al Fundației Agape

În România, bătrânii nimănui, cei aflați în registrele direcțiilor de asistență socială sunt dezumanizați pentru un câștig de câteva mii de lei. Majoritatea dintre ei, cu vârste înaintate, diagnosticați cu demență sau Alzheimer, au fost transformați în surse de venit despre care nimeni nu se mai interesează. Fundația pentru umanitate Agape administrează căminul de bătrâni la Tihău (jud. Sălaj) condus de Nicoleta Mureșan. Cei internați aici sunt tratați cu bătăi și insulte, iar directoarea centrului le ia banii oamenilor direct din bancomat. Oricum, sunt bătrânii de aici sunt ai nimănui, așa că de ce i-ar păsa cuiva de ei! Alarmant este că Mureșan a fost condamnată pentru modul în care se ocupă de bătrâni, dar conduce azilul în continuare.

Fundația umanitară Agape administrează un centru de bătrâni unde sunt internați cei ai nimănui. Mulți dintre cei care ajung aici vin în virtutea unor contracte încheiate între Centrele de asistență socială și Fundația Agape. În baza contractelor, pentru fiecare bătrân găzduit în acest centru, fundația condusă de Mureșan primește aproximativ 1.500 lei. Țineți cont că această sumă de bani reprezintă asistența pentru bătrânii care suferă de demență-senilă, Alzheimer sau alte boli ale vârstei înaintate. Mulți dintre ei au un grad de mobilitate extrem de redus, sunt incontinenți și au nevoie de asistență de specialitate 24/24. Pe lângă masă și cazare, toate aceste servicii trebuiesc asigurate din suma menționată anterior.

În mod normal, este imposibil să asiguri toate acestea cu doar 1.500 lei. Există o metodă de rezolvare a acestei situații, dar ea implică dezumanizarea, pe de o parte a celor care se ocupă de bătrânii ajunși în această stare, dar și a celor care se ocupă de ei. 

Această metodă a fost adoptată la centrul de bătrâni al Fundației pentru umanitate (sic!) Agape. În acte și pozele postate pe contul de Facebook al centrului, totul pare extraordinar! 

Însă, realitatea este cu totul alta.

Directoarea centrului, Mureșan Nicoleta, împreună cu alte două angajate, Aurelia Vasian și Maria Jugrestan, au fost trimise în judecată pentru modul în care se comportau cu bătrânii. 

Anul trecut au fost găsite vinovate de acuzațiile aduse. Mureșan a fost condamnată la 3 ani cu suspendare, iar celelalte două au scăpat datorită prescripției.

Când a fost întrebată despre neregulile de la centrul pe care îl conduce, Mureșan s-a făcut că nu știe despre acuzații. Însă, când în discuție a fost confruntată cu date clare despre numărul de dosar și faptul că a fost condamnată, ea și-a schimbat declarația. Întrebată dacă se consideră vinovată, a spus că nu.

”Normal că sunt nevinovată. Sunt acuzații false. Suferea de boala oaselor de sticlă (se referă la bătrâna de la care a pornit investigația poliției clujene, n.red.). Fără să-i facă nimeni nimic i s-au rupt picioarele în pat. Dar nu mai vreau să discut cu dumneavoastră! Vorbiți cu avocatul meu”, a declarat Nicoleta Mureșan, managerul azilului.

Avocatul ei este Popovici Mircea, înscris în Baroul Sălaj. În pofida insistențelor, el nu a răspuns apelurilor telefonice.

Anchetă pornită de la ultimele cuvinte

Potrivit actelor de la dosar, în primăvara anului 2020, în Centrul Rezidenţial pentru îngrijirea persoanelor în vârstă se aflau internaţi 17 beneficiari (persoane cu vârste de peste 75 de ani) diagnosticaţi cu multiple afecţiuni, predominând demenţele.

Ancheta poliției a pornit după ce Ecaterina Ana Eugen, una dintre bătrânele de la azil, a ajuns adus de urgență la Secția de Ortopedie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Cluj. La internare, diagnosticul a fost de „fractură 1/3 proximală femur drept cu deplasare pe teren patologic (metastază osoasă), neoplasm mamar stâng în stadiu final. Practic, femeia a fost adusă la Ortopedie într-un stadiu final al bolii ei.

Însă, odată ce a văzut că a scăpat din condițiile teribile în care trăia la centrul Fundației Agape a povestit personalul medical ce se întâmplă acolo. La rândul lor, personalul medical a contactat, conform procedurilor, poliția.

(Sursa foto caminbatraniagape.ro/)

În perioada internării, a povestit tuturor care vroiau să audă că nu mai vroia să se întoarcă în centrul rezidenţial, pentru că angajații de acolo de acolo o băteau. Mai mult aplicau tratamente similare și altor persoane în vârstă, incapabile să se apere. Pe lângă bătăi, oamenii aflați spre finalul vieții erau dezumanizați, lăsați să stea cu scutecele pline de fecale sau urină, fără să fie schimbați, înjurați și, suplimentar, erau și taxați pentru aceste servicii. 

Ecaterina este din București și a ajuns acolo fără voia ei, adică a fost trimisă la centrul fundației ca pe un pachet. În calitate de ”beneficiar”, femeia urma să plătească din pensie, lunar, suma de 1.327,8 lei către Fundaţia Umanitară AGAPE. Pensia ei era de aproximativ 2.200 lei, iar retragerile de la bancomat nu se limitau doar la suma înscrisă în contractul de asistență. 

Femeia a rămas singură și se afla în evidențele direcției de asistență socială a Primăriei Sectorului 2 București. În virtutea unui contract încheiat între DGASPC Sector 2 Bucureşti și Fundaţia Umanitară AGAPE, ea a fost făcută pachet și trimisă la Sălaj.

Dezumanizarea se plătește de la bancomat

Odată ce a ajuns la centrul de bătrâni, directoarea i-a luat toate obiectele personale: portofel, bani, telefon, agendă telefonică, cardul bancar, cheile de apartament, absolut tot ce avea la ea.

Mureșan mergea cu cardul ei la bancomat și încasa pensia. În total, de pe urma Ecaterinei a scos din bancomat aproape 10.000 lei. De altfel, acesta este unul dintre capetele de acuzare pentru care Mureșan Nicoleta a fost trimisă în judecată. 

În proces, bătrâna a declarat că nu şi-a dat acordul verbal sau în scris pentru ca acesta să fie utilizat de o altă persoană pentru a putea face retrageri de bani sau alte operaţiuni. Nu a făcut nici o cerere la Casa de Pensii pentru ca pensia să-i fie livrată într-o altă modalitate decât pe card. Nu a plătit niciodată în numerar nimănui contribuţia lunară pe care trebuia să o achite Fundaţiei AGAPE. Nu a fost solicitată niciodată de către nimeni din Centru, nici de către inculpata Mureșan Nicoleta, pentru a-şi da acordul să i se retragă de pe card contribuţia lunară. Nu ştie ce cod PIN are pentru cardul emis de CEC Bank şi nu i-a comunicat nimănui, însă acesta era notat pe o coală de hârtie care, atunci când a plecat de acasă la spital, în Bucureşti, se afla în portmoneul său, alături de cartea de identitate, cardul de sănătate şi cardul bancar

Pe de altă parte, directoarea AGAPE spune că ea este cea care a efectuat mai multe retrageri pentru plata contribuţiei lunare în sumă de 1.328 lei pe care bătrâna trebuia să o achite Fundaţiei Umanitare AGAPE, conform contractului încheiat între DGASPC Sector 2 Bucureşti, Fundaţia Umanitară AGAPE şi Eugen Ecaterina. În declarațiile date în dosar, Mureșan spune că a primit cardul şi acordul verbal al beneficiarei să facă aceste retrageri de numerar, dar nu a putut să indice vreo altă persoană care să fi fost de față când a primit cardul.

Însă, în fața procurorilor, niciunul dintre angajaţii Centrului de la Tihău nu a confirmat că între Mureșan și bătrâna internată ar fi fost vreun acord în acest sens.

De altfel, testul poligraf la care a fost supusă directoarea AGAPE a indicat că ar fi mințit atunci când a răspuns cu ”NU” la întrebarea Inculpata ”Ai minţit când ai declarat că ai primit acordul verbal de la Eugen Ecaterina Ana pentru a retrage lunar bani de pe cardul acesteia?” 

”La întrebarea nr. 9 (relevantă cauzei) au fost observate unele modificări psihofiziologice care ar putea fi asociate comportamentului simulat, rezultând astfel că probabil subiectul nu a fost sincer la această întrebare”, arată expertul care a realizat acest test.

Condamnarea din instanțele locale vine fără pușcărie

În instanțele locale, la Tribunalul Sălaj, Mureșan Nicoleta a fost condamnată la 3 ani cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani. 

”(…) se constată că Mureșan Nicoleta a comis faptele profitând de starea de vulnerabilitate în care se afla  EUGEN ECATERINA-ANA şi prevalându-se de calitatea de director al Centrului Rezidenţial pentru îngrijire Persoane Vârstnice din loc. Tihău. Referitor la circumstanţele reale ale infracţiunilor de instigare la mărturie mincinoasă şi la fals în înscrisuri sub  semnătură privată se constată că Mureșan Nicoleta a comis faptele prevalându-se de calitatea de director al Centrului Rezidenţial pentru îngrijire Persoane Vârstnice din loc. Tihău, cu scopul de a demonstra organelor de cercetare penală că activitatea din Centru s-a desfăşurat în  conformitate cu prevederile legale şi cu Regulamentul de ordine interioară, aspect ce nu corespundea realităţii. (…) în vârstă de 52 de ani, are studii superioare, este căsătorită, ocupă funcţia de director al Fundaţiei Umanitare AGAPE, potrivit fişei de cazier judiciar aceasta nu are antecedente penale, pe parcursul procedurilor în prezenta cauză nu a cooperat cu organele de cercetare penală, nu a recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa, adaptându-şi declaraţiile în funcţie de probatoriul administrat şi justificând necredibil acţiunile sale ilegale, dovedind nu numai o totală lipsă de scrupule și de empatie, ci și faptul că poate comite astfel de infracțiuni oriunde și oricând, fără teama că va fi prinsă de organele judiciare.

Instanţa apreciază că faptele inculpatei prezintă un pericol social mediu, infracţiunile au fost săvârşite cu intenţie directă şi au avut ca urmări atât o stare de pericol pentru desfăşurarea în condiţii legale a activităţii de comerţ electronic, a intereselor titularei instrumentului de plată folosit fără drept şi pentru patrimoniul defunctei  EUGEN ECATERINA-ANA, cât şi o stare de pericol pentru desfăşurarea normală a activităţii de înfăptuire a justiţiei şi pentru încrederea publică în înscrisurile sub semnătură privată cu aparenţa de înscris adevărat care a fost folosit.

Constatând că starea de fapt este probată dincolo de orice dubiu şi că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatei, instanţa va dispune condamnarea acesteia la 3 ani cu suspendare”, arată o parte din motivarea instanței.

Bătăile și înjurăturile de care celelalte două inculpate au fost acuzate au fost încadrate la infracțiunea de ”purtare abuzivă”, iar instanța a decis că aceste s-au prescris, așa că Aurelia Vasian și Maria Jugrestan au scăpat nepedepsite. Mureșan a contestat sentința primită.

Șefa le-a spus angajaților să-i mintă pe anchetatori

Un alt capăt de acuzare îl reprezintă faptul că, odată ce polițiștii au început să facă cercetări în acest caz, Mureșan a început să le ceară angajaților de la centru să dea declarații mincinoase. 

De asemenea, a obligat-o pe una dintre subordonate să falsifice pontajele referitoare la prezenţa la serviciu a angajaţilor Fundaţiei Umanitare AGAPE Centrul Rezidenţial pentru îngrijire Persoane Vârstince din loc. Tihău.

Însă, unii nu s-au lăsat intimidați și au declarat adevărul. Astfel au ajuns mărturii despre cum bătrânii erau înjurați și bătuți cu pumnii și palmele atunci când nu se comportau ”cum trebuie”. Este greu de stabilit cum ar trebui să se comporte o persoană de peste 80 de ani care are demență senilă și scutecul plin cu fecale. 

Uneori bătăile erau administrate de față cu ceilalți rezidenți, unii ei fiind persoane lucide, ”bolnave” de neputință și bătrânețe.  

Între timp, chiar și pe parcursul acestui proces, unii dintre bătrânii centrului au murit.

Azilele groazei

Trebuie remarcat că faptele petrecute la centrul de varstnici al Fundației umanitare Agape au avut loc concomitent cu cele prezentate în scandalul național cunoscut în mass-media drept „Azilele groazei”. Era vorba despre trei centre pentru persoane cu dizabilități din orașul Voluntari, județul Ilfov. Două dintre aceste centre erau deținute de Asociația Sfântul Gabriel cel Viteaz, condusă de Ștefan Godei, un apropiat al ministrei familiei de la acea dată, Gabriela Firea. În cadrul acestora, s-au descoperit grave nereguli: persoanele cu dizabilități erau ținute în condiții extrem de murdare, înfometate, ținute sechestrate împotriva voinței lor, bătute și le erau furați banii. Primele informații apăruseră încă din luna ianuarie 2023, rezultate ale unui control al Centrului de Resurse Juridice și publicate într-o investigație jurnalistică.

Pe 4 iulie 2023, procurorii DIICOT au descins asupra celor trei cămine, efectuând percheziții și aducând la audieri 26 de suspecți. Conform acestora, un total de 98 de persoane deveniseră victime ale centrelor de îngrijire.

Președintele Klaus Iohannis a catalogat scandalul „azilelor groazei” drept o „rușine națională” și a cerut autorităților ca persoanele care se fac vinovate de înfometarea, umilirea și agresarea bătrânilor în mai multe cămine din Ilfov să fie „identificate și sancționate”.

Ulterior, ministrul Muncii de la data respectivă, Marius Budăi, a demisionat în urma scandalului azilelor groazei. Premierul Ciolacu a apreciat demisia drept un „gest de onoare”.

Potrivit vicepreședintelui Comisiei pentru sănătate și familie Emanuel Ungureanu, ministrul Sănătății Alexandru Rafila ar fi știut încă de la 1 februarie al acestui an de ceea ce se petrece în azile, doar că nu a făcut nimic.

„Rafila a știut și nu a făcut nimic! Rafila trebuie demis urgent! Am dovada că a știut din data de 1 Februarie 2023 despre atrocitățile din azilurile groazei”, a semnalat deputatul Emanuel Ungureanu pe pagina sa de Facebook. 

Datele care ar trebui să bage groaza în nepoți

După izbucnirea acestui scandal, autoritățile au început să facă verificări la căminele de bătrâni în toate județele din țară. Spre exemplu, în Cluj s-au dat amenzi de peste 320.000 lei, însă niciun centru nu a fost suspendat sau închis. Neregulile de la azilul Fundației umanitare AGAPE au fost prezentate public abia acum, în cadrul acestui articol. Anul trecut activitatea unui singur centru de vâstnici din Sălaj, al fundației Geron, a fost suspendată temporar pentru probleme de igienă. 

La nivel național, 2.480 de centre sociale au fost controlate din 10 până pe 14 iulie 2023, anunța Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială. Au fost aplicate 105 sancțiuni contravenționale, din care 16 avertismente și 89 amenzi, în cuantum total de 1.141.000 lei.

După ce s-a lăsat liniștea peste acest subiect, azilele groazei au continuat să funcționeze, la fel cum se întâmplă și în cazul de față.

Am transmis o solicitare către Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială pentru a comenta situația prezentată în acest articol. Până la publicarea articolului nu a fost transmis niciun punct de vedere.