Drogurile, dorinţa de a reuşi pe cont propriu şi implciarea unor oameni „de bine” au distrus viaţa unui tânăr promiţător. Gazeta de Cluj vă prezintă în exclusivitate povestea lui Mihai Szekely, tânărul care, având de aface cu interlopi din cadrul BCCO, a fost bătut cu bestialitate, ameninţat cu violul şi a ajuns până la urmă după gratii.
Etnobotanicele, o afacere profitabilă dar la limita legii
Etnobotanicele au fost şi sunt în continuare unul dintre cele mai controversate subiecte de discuţie. Nimeni nu se îndoieşte cu privire la efectul lor nociv, însă problema principală pare a fi găsirea unei metode adecvate de combatere sau limitare a răspândirii acestora. În acest sens, codul penal şi legile speciale care reglementează traficul şi consumul de droguri au fost completate cu substanţe noi, din rândul etnobotanicelor, pentru a le putea scoate din legalitate. Dacă această strategie de combatetre este funţională sau nu, rămâne de văzut, un lucru este însă cert, şi anume faptul că nimeni nu poate fi condamnat retroactiv pentru o faptă care la momentul comiterii ei nu reprezenta o infracţiune.
Cam aceasta este situaţia lui Mihai Szekely, tânărul care, dorindu-şi o afacere pe cont propriu, s-a decis să introducă pe piaţă o substanţă etnobotanică, a cător componente nu apăreau pe lista substanţelor interzise. Alături de Drăghici Teodor, Szekely Mihai a început fabricarea unei substanţe, generic denumite “chill”, pentru a o comercializa online prin intermediul firmei Sc Enteogen Srl. Chiar în sentinţa pronunţată în cauză de către Tribunalul Cluj, se arată faptul că substanţele din care era compus chill-ul, mai precis JWH018, JWH073 şi JWH250, erau, până la momentul întrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă nr.6/2010, substanţe legale şi nu erau sub control naţional, comercializarea lor fiind legală.
Inprietenidu-se cu Teodor Drăghici, un tânăr care avea cunoştiinţe de biochimie, Szekely Mihai i-a propus acestuia să îl ajute la fabricarea chill-ului, oferindu.-i acestuia un salariu lunar, primele astfel de produse fiind fabricate chiar la Drăghici acasă. Tot în sentinţa mai sus amintită se menţionează faptul că Teodor Drăghici, personaj care ulterior avea să devină martor la dosar, ar fi fost cel care i-a sugerat lui Szekely Mihai achiziţionarea unor echipamente şi consumabile de laborator, sticlărie, pentru a putea face faţă cererii tot mai mari pentru produs. În acest context, şi considerând că apartamentul lui Drăghici era deja neîncăpător, cei doi au decis mutarea producţiei la Chendremal, localitate unde locuia bunica lui Mihai Szekely.
Taxe de protecţie şi bătăi ca-n filme
După cum era şi de aşteptat, creşterea spectaculoasă a volumului vânzărilor şi implict a cifrei de afaceri a tinerilor a atras interesul atât al tarficanţilor de droguri mai vechi, cât şi al celor responsabili cu lupta contra drogurilor. Cum în Cluj, cele două categorii, deşi aparent diametral opuse, se întâmplă ca uneori să se confunde, ghinionul lui Mihai Szekely a început în momentul în care afacerea lui a apărut pe “radarul” BCCO Cluj. Bineinţeles, cum nico afacere, fie că este legală sau la limita legii, nu poate supravieţuii fără a plătii o anumită taxă de protecţie, nu a durat mult până când tânărul a început să primească tot felul de ameninţări. De la Georgeta Szekely, mama acestuia, am aflat cam care era cuantumul taxei de “protecţie” percepute şi cam cine ar putea fi în spatele acesteia. Fiind vorba de mii de euro lunar, este evident faptul că cei care urmărea obţinerea profitului de pe urma şantajului şi a intimidării nu puteau fi decât specialişti în această formă de a face bani rapid.
Mihai Szekely şi-au continuat activitatea şi dezvoltându-şi afacerea, însă toate până la un moment. Acel moment a venit atunci când doi indivizi au pătruns în apartamentul pe care tânărul îl deţinea şi au cerut suma de 30.000 de euro, sumă pe care Mihai Szekely, din diverse motive, nu o deţinea. Intrând în apartamentul acestuia din Cluj-Napoca, strada 21 Decembrie, atacatorii l-au bătul cu bestialitate rupându-i trei coaste, au distrus tot ce era în locuinţă şi l-au chiar ameninţat că data viitoare îl vor viola dacă nu face rost de bani. În plus, aceştia au furat marfa şi bunurile de valoare aflate în apartament. Pe lângă zilele de îngrijiri medicale necesare ca urmare a vătămărilor corporale grave primite, Mihai Szekely a căzut într-o lungă şi severă depresie, după cu reiese şi din biletul de trimitere şi din alte actele medicale de la dosar.
Cât priveşte identitatea atacatorilor, nu mare ne-a fost mirarea atunci când Georgeta Szekely, mama victimei şi cea care ulterior avea să fie acuzată de complicitate la trafic de droguri, ne-a declarat faptul că Teodor Drăghici i-ar fi sugerat că în spatele atacului ar fi Petru Filip, ofţer BCCO Cluj şi un alt individ mai puţin cunoscut.
Lupul a ajuns paznic la oi
În încercarea de a afla adevărul şi de a-ţi apăra fiul, Georgeta Szekely a apelat la toate cunoştiinţele pe care le avea, sperând ca astfel să dea de cineva care să o poată ajuta astfel încât ameninţările şi violenţa să înceteze. Prin intermediul cumnatei sale, doamna Szekey a ajuns să discute cu Dorel Julean, primarul comunei Corneşti, care i-a recomandat să se adreseze BCCO-ului Cluj şi să facă o plângere. Iar pe cine a decis domnul primar să-i recomande în acest sens? Pe nimeni altul decât Adrian Balas, ofiţer BCCO şi unul dintre apropiaţii lui Petru Filip. Demn de aminitit cititorilor este şi faptul că Adrian Balas, alături de Alin Pintican, coleg de la crima organizată, au bătut cu bestialitate un om în timp ce îl interogau, cu alte cuvinte practicile poliţieneşti violente nefiindu-le străine. Cei doi au fost trimişi în judecată pentru purtare abuzivă, iar Curtea de Apel Cluj i.a condamnat. Judecătorul Maria Boier a administrat în acest caz o condamnare cu amendă penală de câte 5.000 de lei pentru fiecare dintre inculpaţi , aceştia devenind practic infractori cu acte în regulă. Şeful BCCO Cluj, Horea Oltean, spunea că dacă sentinţa va rămâne definitivă, Pintican şi Balaj vor fi destituiţi din Poliţie. Radu Vadim Mureşan, tânărul care a fost bătut de cei doi poliţişti, a obţinut prin senţinţă ceva greu de imaginat până nu demult, adică o condamnare împotriva unor ofiţeri BCCO. Cu toate acestea, el spunea că ar fi fost mai mulţumit dacă în locul amendei penale, cei doi ar fi fost destituiţi din Brigada clujeană.
De la o afacere profitabilă la opt ani cu executare
Încercarea victimei de a se proteja de alte posibile atacuri nu a avut alt efect decât acela de a-i agrava propria situaţie. La data de 2 februarie 2011, Mihai Szekely, mama sa şi Alba Paul Fabial erau trimişi în judecată pentru trafic de droguri de mare risc. Aceştia au fost arestaţi, şi în zadar au fost formulate cereri de înlocuire a măsurii arestului preventive cu obligativitatea de a nu părăsi localitatea. La data de 12 mai 2011, Tribunalul Cluj la condamnat pe Szekely George Mihai la pedeapsa de 8 ani închisoare în regim de detenţie şi pe Szekely Georgeta, mama acestuia la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare, stabilit de instanţă la 7 ani. Toate acestea în contextual în care celorlalţi inculpaţi, mai “colaboranţi” în lipsa unui cuvânt mai bun, fie li s-a schimbat încadrarea juridică beneficiind de prevederile articolului 16 din Legea nr 143/2000, fie au fost condamnaţi doar cu suspendare. De reţinut faptul că produsele pentru care a fost trimis în judecată erau pe stoc încă din anul 2009, fiind găsite mucegăite, fapt menţionat şi în rechizitoriu, Mihai Szekely ne mai fiind interesat de această activitate dat fiind starea lui psihică.
Articol publicat innumarul 478 al saptamanalului Gazeta de Clu
Andrei Tomoş
Frumos articol ,FELEICITARI!