BEC i-a răspuns, vineri, preşedintelui CCR Valer Dorneanu, precizând că numărul diferit de alegători la cele două întrebări de la referendum se datorează unei erori generate de formularea ambiguă a Legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.ț
BEC i-a răspuns, vineri, preşedintelui CCR Valer Dorneanu, precizând că numărul diferit de alegători la cele două întrebări de la referendum se datoarează unei erori generate de formularea ambiguă a Legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
„Urmare a adresei dumneavoastră vă comunicăm următoarele: «Numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum…» consemnat la pct. 1 din anexele nr. 2-4 la Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificăril şi completările ulterioare, în opinia noastră, reprezintă, fără îndoială, acelaşi număr cu «numărul persoanelor înscrise în listele electoral permanente» prevăzut de art. 5 alin. (2) din aceeaşi lege.
Înscrierea la această rubrică, de către unele birouri electoral al secţiilor de votare, şi a alegătorilor cuprinşi în listele electorale suplimentare, este o eroare generată de formularea ambiguă a textului de la pct. 1 din anexele nr. 2-4 la Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificăril şi completările ulterioare (textul care se regăseşte pe procesul verbal din secţia de votare poate sugera că «lista pentru referendum» este mai mult decât lista electorală permanentă, respectiv, că ar include şi numărul alegătorilor care au votat pe lista suplimentară).
Precizăm că, în absenţa unei atribuţii legale cu acest obiect stabilite în sarcina sa, Biroul Electoral Central nu putea dispune corectarea acestei erori, în condiţiile în care legiutorul nu a introdus, la acest punct din procesul verbal de centralizare, o cheie de control care să împiedice o astfel de înscriere eronată.
În condiţiile în care singura cheie legală, în cazul referendumului, este cea de la nota la anexele 2-4 din Lgea 3/2000, aşa cum au fost ele modificate prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 29/2019 privind modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, precum şi pentru unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European şi a referendumului din 26 mai 2019, urmare a Deciziei Curţii Constituţionale 143/2019, Biroul Electoral Central nu poate cenzura procesele verbale întocmite de birourile electorale inferioare, întrucât atribuţia sa legală, potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 cu modificăril şi completările ulterioare, este aceea de a centraliza toate procesele verbale întocmite la referendum.
În opinia noastră, numărul corct car trebuia înscris la punctul 1 din procesul verbal privind rezultatele referendumului este numărul total al alegătorilor din lisa electorală permanentă pe care fiecare biroul electoral al secţiei de votare l-a primit în format tipărit”, arată BEC, în răspunsul către CCR, document obţinut de MEDIAFAX.
BEC: UNELE DIFERENŢE DE CIFRE AU FOST GENERAT DE GREŞELILE UNOR BIROURI ELECTORALE JUDEŢENE
Biroul Electoral Central mai precizează cu unele diferenţe de cifre ale alegătorilor care au răspuns la întrebările la referendum au avut drept cauză greşeala unora dintre Birourile Electorale Judeţene în înscrierea pe liste, respectiv BEJ Constanţa, Neamţ şi Vâlcea.
„Potrivit Deciziei Biroului Electoral Central n.r. 72D/14.05.2019, pe care v-o transmitem anexat, în copie, alegătorii care doreau să votez la referendum nu puteau opta între cele două întrebări şi, dacă declarau că doresc să voteze la referendum primeau ambele buletin de vot, iar consemnarea faptului că au votat, se făcea pe o singură listă electorală.
Având în vedere faptul că înscrierea la pct. 1 din procesul verbal se făcea prin consemnarea numărului de cetăţeni înscrişi într-o singură listă electorală permanentă, înscrirea unor cifre diferite pe cele două procese-verbal nu poate reprezenta decât erori de înscriere.
În acest context, reiterăm precizarea făcută şi în răspunsul la întrebarea anterioară, că, în lipsa uni chei legale de control între cele două procese-verbale privind rezultatele referendumului, Biroul Electoral Central nu poat cenzura documentele birourilor electorale subsecvente, ci doar centralizează datele, aşa cum ele au fost înscrise de acestea.
În ceea ce priveşt diferenţele dintre cifrele de la pct. 1 din procesele verbale, precizăm că ele au fost generate prin înscrierile operate de trei birouri electorale judeţene, rspectiv Constanţa, Neamţ şi Vâlcea, iar în cele 3 judeţe, erorile au fost făcute de 4 secţii de votare:
– Secţia nr. 478 din comuna Mereni, satul Osmancea, judeţul Constanţa (diferenţă de +4 în Întrebarea 1 faţă de Întrebarea 2)
– Secţia nr. 26 din municipiul Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ, (diferenţa de +29 în Întrebarea 1 faţă de Întrebarea 2)
– Secţia nr. 138 din oraşul Călimăneţti, judeţul Vâlcea (diferenţa de -816 în Întrebarea 1 faţă de Întrebarea 2)
– Secţia nr. 323 din comuna Păuşeşti – Măglaşi, satul Pietrari, judeţul Vâlcea (diferenţa d +4 în Întrebarea 1 faţă de Întrebarea 2)
Influenţa generală la nivelul naţional est de 779 (mai mult în Intrebarea 2 faţă de Întrebarea 1)”, se arată în răspunsul BEC către preşedintele CCR Valer Dorneanu.
Răspunsul BEC vine după ce preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a transmis o solicitare în care a cerut lămuriri referitoare la listele pentru referendumul din 26 mai. Dorneanu a întrebat, printre altele, de ce numărul votanţilor nu a fost identic la cele două întrebări.
CCR va dezbate, pe 27 iunie, dosarul de validare a rezultatelor referendumului pe justiţie, iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis. Curtea a primit şi o contestaţie prin care este solicitată anularea decretului emis de şeful statului pentru organizarea referendumului din 26 mai.
Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului prevede că: „Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente”.
Potrivit datelor finale centralizate de BEC, la referendumul pe teme de justiţie, din 7.922.591 de participanţi, 6.459.383 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie. De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, 6.477.865 de răspunsuri au fost favorabile.
La referendumul de pe 26 mai, cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe prin „Da” sau „Nu” cu privire la întrebările: 1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” 2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.
