Becali isi ia “Valiza” acasa

Finantatorul Stelei, Gigi Becali, a fost achitat in dosarul Valiza de judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), la fel ca si ceilalti inculpati din acest caz. Judecatorii au decis ca in acest caz, “premierea” jucatorilor de la U Cluj nu poate fi considerata mita. Pentru a ajunge la acest verdict, procesul a durat mai bine de 1.000 de zile, Dosarul “Valiza” fiind unul dintre cazurile aflate in pericol de a se prescrie.

Pe 18 decembrie 2008, finanţatorul clubului Steaua, George Becali, şi antrenorul echipei naţionale de fotbal a Romaniei de la acea vreme Victor Piţurca au fost trimişi in judecata de procurorii DNA. Becali este acuzat, in ‘Dosarul Valiza’, de dare de mita şi de fals in inscrisuri sub semnatura privata, iar Victor Piţurca este acuzat de favorizarea infractorului, in legatura cu infracţiunile de corupţie. Initial, acest dosar s-a judecat la Curtea de Apel Cluj, dar intre timp, Becali a devenit europarlamentar, astfel ca procesul a fost mutat la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Aceasta instanta, cu un complet format din trei judecatori, a decis ca Gigi Becali, Teia Sponte, Alina Florentina Ciul, Victor Piţurca şi Radu Gheorghe Marino sa fie achitati de acuzatiile care li se aduc. Cel de-al saselea inculpat, clujeanul Raul Volcinschi, a decedat pe parcursul procesului, astfel ca instanta a retras acuzatiile care i s-au adus. Interesant este ca nu toti judecatorii din complet au votat pentru achitarea lui Becali si a celorlalti inculpati. Daca preşedintele completului, Ştefan Pistol, şi judecatoarea Cristina Geanina Arghir au hotarat, pe langa achitare, si ridicarea sechestrului asigurator pus pe suma de 1,7 milioane de euro ce aparţin lui Gigi Becali şi lui Teia Sponte, judecatoarea Mariana Ghena, s-a opus achitarii celor cinci şi a decis cu opinie separata condamnarea acestora la pedepse cuprinse intre un an şi trei ani de inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei. Potrivit rechizitoriului intocmit de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, in 11 mai 2006, finanţatorul FC Steaua ar fi promis fiecarui jucator al clubului „Gloria 1922 Bistriţa” sume de bani cuprinse intre 5.000 şi 10.000 de euro pentru ca aceştia sa işi indeplineasca atribuţiile de serviciu prevazute in contractele de munca, Regulamentul intern al clubului şi in Regulamentul Federaţiei Romane de Fotbal. Concret, fotbaliştilor de la Bistriţa li se cerea sa-şi apere corect şansele şi sa obţina un rezultat favorabil in meciul cu Rapid Bucureşti din 12 mai 2006. Doi ani mai tarziu, in perioada 4-7 mai 2008, Becali a oferit suma de 1.700.000 de euro jucatorilor de la „Universitatea Cluj” aflaţi pe foaia de joc pentru meciul din etapa a 34-a Campionatului Naţional de Fotbal – Liga I – aproximativ 100.000 de euro pentru fiecare -, aceştia urmand, la fel ca in cazul precedent, sa işi indeplineasca indatoririle de serviciu, sa-şi apere corect şansele şi sa caştige meciul cu „CFR 1907 Cluj”, preciza DNA. Procurorul a aratat ca George Becali trebuie condamnat pentru dare de mita şi trei fapte de fals in inscrisuri sub semnatura privata la o pedeapsa privativa de libertate. Procurorul a cerut patru ani de inchisoare pentru fapta de dare de mita şi doi ani de inchisoare pentru faptele de fals. Pedeapsa cu executare a cerut şi pentru avocata Alina Florentina Ciul, pentru care a solicitat stabilirea unei pedepse de doi ani de inchisoare pentru faptele de favorizare a infractorului şi fals. De asemenea, procurorul a cerut pedepse cu suspendare pentru mana dreapta a lui George Becali, Teia Sponte, pentru Gheorghe Marino şi Victor Piţurca. Pentru toţi cei trei procurorul a cerut condamnarea la cate doi ani de inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei.

Procurorii cu ochelari de cal

Insa, aceasta achitare nu este o surpriza pentru juristi si avocati. Pe de o parte, prevederile codului penal care amendeaza acest gen de dare de mita nu sunt clare, iar pe de alta parte, procurorii DNA au deschis acest caz intr-un mod cu totul neprofesionist. Pe de o parte Becali a declarat ca banii erau destinati pentru “premierea” jucatorilor de la U Cluj, pe de alta parte, procurorii au sustinut ca este vorba de mita. Insa, atunci cand un sportiv castiga o competitie, el este “premiat” si medaliat cu diverse bunuri, inclusiv sume de bani, iar in aceasta situatie nimeni nu considera ca sportivul respectiv este mituit.
“Cand esti procuror iti pui intrebarile inainte de a trimite pe cineva in judecata ca altfel e represiune nedreapta. Mai mult, intrebarile se pun pe bancile facultatii, nu cand ajungi intr-o functie prin care poti face rau! Procurorii ar fi trebuit sa se intrebe la modul cel mai elementar: vine patronul unei firme de IT si ii spune angajatului ca daca trage tare si isi face treaba la timp si excelent, il premiaza. Asta e dare de mita?! Becali le-a spus alora de la U ca daca joaca corect si bine si le fac probleme celor de la CFR, primesc prime! Unde e mita aici? Fundatiile care sponsorizeaza studenti si acorda burse celor care invata foarte bine, pot fi acuzate de dare de mita? Normal ca prevederile codului penal sunt interpretabile ca de asta suntem oameni si nu masini! Plus ca in acest caz nu a fost consumat actul de dare de mita, adica banii nu au fost dati!”, este de parere avocatul penalist Liviu Bejenar.
Conform codului penal, “Fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi”. In acest context, fotbalistii, doctorii ori judecatorii sunt considerati “functionari”. Insa, daca un sportiv primeste o suma de bani pentru a excela intr-un meci, se considera ca este premiat. Dar daca un chirurg sau un judecator, primeste cateva mii de euro pentru a duce la bun sfarsit o operatie sau a da un verdict just, se considera mita.

Cum ar fi putut fi condamnati cei din Dosarul “Valiza”
Judecatorul ICCJ, Mariana Ghena, care a avut o opinie separata fata de achitarea acuzatilor a administrat urmatoarele pedepse, care nu au fost administrate pentru ca opinia ei a fost minoritara. Gigi Becali a fost condamnat la cate doua pedepse de cate trei ani de inchisoare pentru doua fapte de dare de mita şi la o pedeapsa de un an de inchisoare pentru o fapta de fals in inscrisuri sub semnatura privata ce are legatura cu fapta de corupţie. Judecatoarea a aratat, in opinia separata, ca Gigi Becali ar trebui sa execute cea mai grea dintre pedepse, respectiv cea de trei ani de inchisoare, şi totodata a decis suspendarea acesteia.
Teia Sponte a fost condamnat la doi ani de inchisoare cu suspendare pentru complicitate la dare de mita, Radu Gheorghe Marino, la un an şi şase luni de inchisoare pentru favorizarea infractorului, avocata Alina Florentina Ciul, la un an şi şase luni de inchisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului, iar Victor Piţurca, la un an de inchisoare pentru favorizarea infractorului, cu suspendare, şi cu un termen de incercare de trei ani.
Judecatoarea Mariana Ghena a mai decis confiscarea sumei de 1,7 milioane de euro, menţinand astfel sechestrul pus de procurorii anticorupţie pe valiza cu bani, desfiinţarea celor doua antecontracte incheiate in anul 2008, presupus in fals, ce au facut obiectul acestui dosar, precum şi obligarea celor cinci inculpaţi la plata unor cheltuieli de judecata.

Razvan Robu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here