ciocan tribunal

După plângerile penale făcute de organele fiscale clujene împotriva companiilor Bechtel și Enka, unul dintre subcontractorii firmei americane, pentru că nu au fost plătite contribuțiile sociale pentru muncitorii turci aduși pe șantierul Autostrăzii Transilvania, Bechtel a dat în judecată ANAF solicitându-le să scoată niște bani din buzunar pentru că nu le-ar fi soluționat la timp o contestație.

În octombrie 2019, Bechtel International Inc. Reno Nevada SUA a dat în judecată Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor pe motiv că instituția nu ar fi soluționat o contestație în termenul legal. Prin urmare, Bechtel ar fi vrut ca judecătorii clujeni să oblige ANAF să plătească companiei penalități de 1.000 lei pentru fiecare zi de întârziere.

Contestația formulată de Bechtel datează din ianuarie 2018 și se referă la decizia de impunere și a raportului fiscal din noiembrie 2017.

Telenovela Bechtel – ANAF

Bechtel a fost verificată de către organele de inspecție fiscală din cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice Cluj. Ca urmare a verificării, inspectorii au constatat că Bechtel s-ar fi sustras unor obligații fiscale în valoare de 18.644.069 lei. În acest sens fiind trimisă și o sesizare penală către Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj pentru ca procurorii să verifice dacă Bechtel a comis sau nu evaziune fiscală.

Împotriva deciziei de impunere și a raportului fiscal, Bechtel Cluj a formulat contestație, însă ANAF Cluj a suspendat soluționarea contestației până la finalizarea cauzei penale. Împotriva acestei soluții de suspendare a soluționării, Bechtel a formulat o acțiune în anulare la Curtea de Apel București, instanță care a dispus anularea deciziei de suspendare menționată mai sus. Împotriva acestei soluții, ANAF a făcut recurs, iar primul termen de judecată va avea loc abia în iunie 2021 la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Ca urmare a sesizării penale formulate de AJFP Cluj în decembrie 2018, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a emis o ordonanță de clasare. Practic, procurorii clujeni spun că Bechtel nu a comis nicio evaziune fiscală, însă statul român prin DGRFP Cluj-Napoca a formulat plângere împotriva acestei clasări care a fost respinsă definitiv de către Tribunalul Cluj în iarna anului trecut.

În vederea reluării soluționării contestației, în septembrie 2019 ANAF a solicitat AJFP Cluj să comunice dacă ordonanța de clasare emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a fost atacată. O lună mai târziu a fost comunicată și ordonanța de clasare emisă de procurori, împotriva căreia AJFP Cluj a formulat plângere, însă în noiembrie 2019, Tribunalul Cluj a respins plângerea. Ulterior, Bechtel – sucursala Cluj-Napoca a solicitat reluarea procedurii de soluționare a contestației formulate împotriva deciziei de impunere. Cu toate că Bechtel susține că termenul legal pentru soluționarea contestației ar fi trecut, ANAF arată că certificatul de grefă a fost transmis în 2 decembrie 2019, iar termenul de 45 de zile de contestație invocat de către Bechtel nu era îndeplinit.

”Termenul de soluționare a contestației curge de la data la care organul de soluționare a contestației a luat cunoștință de soluția definitivă dară cu privire la latura penală sau de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de anulare a respectivei decizii și de obligare la soluționarea pe fond a contestației”, arată ANAF în instanță/

Cererea formulată de Bechtel a fost respinsă de judecător.

Bechtel a scăpat de acuzații

În toamna anului trecut, procurorii din Cluj au clasat plângerea formulată de ANAF împotriva companiei Bechtel, care beneficiase de forța de muncă adusă de compania turcă Enka.

Potrivit procurorilor clujeni, ”în urma cercetărilor efectuate s-a constatat că toate cheltuielile cu personalul, vizate de sesizările organelor fiscale, au fost efectuate în conformitate cu înțelegerile ce au intervenit între companiile implicate. Având în vedere că probele administrate nu dovedesc caracterul nereal al cheltuielilor la care fac referire organele fiscale, putând fi pus în discuție doar tratamentul fiscal al acestora, rezultă că faptele reclamate nu sunt prevăzute de legea penală, nefiind întrunite elementele de tipicitate obiectivă a infracțiunilor de evaziune fiscală. De asemenea, din materialul de urmărire penală nu rezultă indicii că reprezentanții Bechtel – sucursala Cluj România ar fi stabilit cu rea credință impozite, taxe sau contribuții, încercând să obțină fără drept sume de bani cu titlu de rambursări sau compensări, astfel că infracțiunea de tentativă la rambursări nelegale de TVA nu există”, arată un răspuns al Parchetului de pe lângă curtea de Apel Cluj.

Astfel, procurorii au dispus clasarea cauzei cu privire la infracțiunile reclamate de Direcția de Finanțe Cluj. De asemenea, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj a menținut dispoziția de clasare a cauzei.

Istoria Bechtel pe Autostrada Transilvania

La 19 decembrie 2003, Guvernul României, condus de Adrian Năstase, a aprobat mandatarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) la semnarea contractului de proiectare şi construire a autostrăzii cu investitorul selecţionat – compania Bechtel.

FMI a solicitat Guvernului într-un memorandum, încheiat pe 7 iulie 2004, un audit independent asupra preţurilor negociate pentru construirea autostrăzii, pentru a evalua în ce măsură acest proiect, finanţat integral prin fonduri bugetare, poate fi susţinut fiscal.

Preţul de 5,4 milioane de euro pe kilometru de autostradă a fost considerat prea mare, dar avocaţii angajaţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului pentru negocierile cu Bechtel declarau că este un preţ bun pentru că Bechtel ceruse iniţial 6 milioane de euro pe kilometru. Până în martie 2005 s-a realizat o analiză a clauzelor contractuale, care au fost renegociate de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT), lucru care a determinat întreruperea lucrărilor la jumătatea anului 2005.
La 15 septembrie 2005, Bechtel a concediat 530 din cei 685 de angajaţi. MTCT finalizează o rundă de negocieri cu Bechtel la 22 decembrie 2005, în cadrul cărora statul român este de acord să plătească la începutul fiecărui an 30% din valoarea lucrărilor ce urmau a fi efectuate. Pentru 2006, Bechtel urma să primească un avans de cel mult 30 de milioane de euro.

După o întrevedere cu premierul Tăriceanu, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), Wolfgang Roth, a declarat că BEI îşi menţine decizia de a nu finanţa proiectul autostrăzii Braşov-Borş.

În februarie 2006 se semnează un acord de modificare a contractului de construire a autostrăzii Braşov – Cluj – Borş, conform căruia termenul de finalizare a lucrării se prelungeşte cu un an: până în decembrie 2013.

Bechtel reia lucrările la 19 iunie 2006, după ce, în luna mai, MTCT a plătit avansul de 30 de milioane de euro, convenit în urma negocierilor.

Noul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu a declarat că autostrada va fi terminată la termen, în 2012, adăugând că MTCT alocase 78 milioane euro pe 2006 pentru Autostrada Transilvania.

La 13 noiembrie 2010, Bechtel a reuşit să finalizeze, după şapte ani, ultimii 10 kilometri ai tronsonului Câmpia Turzii – Gilău, între Turda şi Câmpia Turzii. Singura secţiune deschisă traficului auto a fost finanţată integral cu sume de la bugetul de stat şi a costat 236 de milioane de euro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here