Bechtel, „mar al discordiei” la Valisoara

Bechtel plăteşte aproape 30.000 de euro Composesoratului „Iuşuri Vălişoara”. Aceşti bani reprezintă plata pentru organizarea de şantier a constructorului american din Săvădisla. Cu toate acestea, membrii composesoratului „Iuşuri Vălişoara” nu au primit niciun leu din suma primită de la Bechtel. Composesoratul „Iuşuri Vălişoara” are 106 membrii, împărţiţi în două tabere, pro şi contra Consiliul de Administraţie. Adrian Hodrea, membru în Consiliul de Administraţie al composesoratului, consideră că cele două tabere nu există în realitate şi că doar câţiva oameni sunt împotriva Consiliului de Administraţie. „Nu e vorba de două tabere, e o gaşcă reprezentată de câţiva membri. În această gaşcă e vorba de cei care au pierdut procesele împotriva composesoratului”, a declarat Adrian Hodrea. Potrivit statutului composesoratului şi a actului adiţional, profitul net al composesoratului trebuia să se repartizeze membrilor composesori, în funcţie de suprafaţa de teren înregistrată în composesorat. Cu toate acestea, până acum, niciun membru nu a primit vreun ban din composesorat. Avocatul composesoratului, Adrian Popescu, nu împărtăşeşte opinia lui Hodrea. „Acum doi ani, la Adunarea Generală se conturau deja cele două tabere, în momentul în care s-a pus problema alegerii Consiliului de Administraţie. Cred că e vorba de vanităţi locale. La momentul acela nu era vorba de împărţit nimic, pentru că nu era nimic de împărţit. În aceşti doi ani, cele două tabere s-au distanţat mai clar”, a declarat Popescu.

Contractul cu Bechtel, pus la îndoială

Membrii composesoratului acuză Consiliul de Administraţie de abuz de încredere şi consideră că li s-au ascuns contractele cu Bechtel, tocmai pentru ca oamenii să nu primească banii care li se cuvin. Tabăra contra Consiliului de Administraţie susţine că valoarea contractului cu Bechtel este de aproximativ un milion de euro, nu câteva zeci de mii. Adrian Hodrea specifică faptul că, prin întăbularea terenului, composesoratul a primit „60.000 euro în loc de 20.000 de euro”. Cu toate acestea, cele cinci contracte pe care Consiliul de Administraţie al composesoratul ni le-a pus la dispoziţie totalizează 27.684 de euro. Fiecare persoană cu care am stat de vorbă a adus în discuţie alte sume cu privire la contractul dintre Bechtel şi Composesoratul „Iuşuri Vălişoara”. Directorul de comunicare Bechtel România, Bogdan Sgârcitu, a confirmat faptul că există relaţii contractuale între proiectul Autostrada Transilvania şi Composesoratul „Iuşuri Vălişoara”, dar informaţiile solicitate nu pot fi făcute publice. „Referitor la solicitarea dumneavoastră, fiind informaţii comerciale, nu sunt abilitat să le fac publice”, a declarat Bogdan Sgârcitu. Composesoratul „Iuşuri Vălişoara” a încheiat contracte de asistenţă juridică cu avocatul Adrian Popescu. Acesta a declarat că banii obţinuţi din contractele cu Bechtel nu au ajuns la membrii composesoratului deoarece au fost folosiţi pentru obţinerea titlului de proprietate. „În exerciţiul financiar 2007 – 2008, profitul a fost de minus 4000 de lei. Titlul de proprietate a fost obţinut în anul 2008. Beneficiile composesoratului, ca urmare a contractului cu Bechtel, puteau fi obţinute începând cu momentul în care se putea face dovada calităţii de proprietar, adică titlul de proprietate. În acel moment s-au încheiat contracte cu Bechtelul, o parte dintre ele existau şi înainte şi s-au obţinut venituri la bugetul composesoratului. Dar, în aceeaşi perioadă, au existat demersuri pentru întăbularea pământului şi obţinerea titlului de proprietate. Au fost necesare ridicări topografice. S-a preferat să se plătească din banii composesoratului ridicările topografice, pentru că era nevoie să existe o suprapunere perfectă între conturul măsurat şi schiţa de punere în posesie. Altfel, existau şanse să se respingă solicitarea noastră. Au fost necesare rectificări de suprafaţă şi de carte funciară pentru a putea finaliza demersurile”, a declarat Adrian Popescu.

Poţi duce calul la apă, dar nu-l poţi obliga să bea

În ultimii trei ani, suma care i se cuvine Consiliului de Administraţie este de 7.000 de lei. Un calcul simplu ne arată că fiecare membru composesor câştigă apoximativ 30 de lei pe lună în urma activităţii pe care o depune în folosul composesoratului. Pentru această sumă, membrii Consiliului de Administraţie se ocupă de problemele composesoratului şi de tensiunile care există între cele două tabere ale membrilor composesori. Potrivit avocatului composesoratului, membrii Consiliului de Administraţie acceptă această funcţie pentru interesul direct pe care îl au aceştia. „Membrii Consiliului acceptă această funcţie din cauza interesului direct pe care îl au în composesorat. Această împrejurare explică parţial povestea postului pe care l-au acceptat. Este posibil ca speranţele lor să fi fost mult mai mari. Oricum, onorariul meu pentru prima Adunare Generală a fost cât tot onorariul Consiliului de Administraţie în doi ani de zile”, a declarat Adrian Popescu. Cu toate că suma este derizorie, membrii Consiliului de Administraţie au datoria, potrivit statutului, să convoace două Adunări Generale pe an. Totuşi, din august 2007 şi până săptămâna trecută nu a mai fost convocată nicio Adunare Generală, fie ea ordinară sau extraordinară. Organizarea acestor adunări ar fi putut evita scandalul actual, printr-o transparenţă sporită. „Eu am avut discuţii cu Consiliul de Administraţie şi le-am reamintit, în repetate rânduri, de obligativitatea organizării celor două Adunări Generale pe an. Este adevărat, îmi replicau de fiecare dată, că nu s-au terminat demersurile întăbulării şi nu sunt bani de împărţit. Eu le-am sugerat în repetate rânduri să aibă o mai mare transparenţă faţă de oameni, dar nu e obligaţia mea să convoc acele adunări. Ca să folosesc o metaforă, poţi duce calul la apă, dar nu-l poţi obliga să bea”, a declarat Popescu. Întrebat de ce nu au fost organizate adunările prevăzute prin statut, Adrian Hodrea a evitat să dea un răspuns direct. „În Statut scrie că noi, Consiliul de Administraţie, suntem împuterniciţi pentru a întăbula terenul şi a se obţine titlurile de proprietate, în fine, toate demersurile”, a precizat Hodrea.

Au ajuns în APIA fără să ştie

Composesoratul „Iuşuri Vălişoara” a primit subvenţii de la APIA. În momentul de faţă, banii sunt în trezorerie şi urmează să fie viraţi în contul Composesoratului. Membrii composesori au declarat că nu au fost consultaţi cu privire la acest proiect şi, mai mult, până la Adunarea Generală de săptămâna trecută nici măcar nu ştiau de implicarea Composesoratului în programele APIA. Mulţi membri composesori îşi pun acum problema penalizărilor la care sunt expuşi dacă nu vor respecta condiţiile impuse de acest program. În cadrul Adunării Generale, membrii composesori au propus renunţarea la programele APAI, în măsura în care condiţiile sunt greu de respectat. La fel ca şi în cazul contractului cu Bechtel, programul APIA este incert pentru mulţi membri composesori, aceştia nu cunosc toate detaliile. Potrivit lui Hodrea, banii pe care Composesoratul i-a primit până în prezent nu sunt supuşi penalizărilor. „APIA ne-a propus să primim subvenţia. Urmează să ni se vireze din trezorerie 40.700 de lei. Pentru aceşti bani nu avem nicio obligaţie la APIA şi nu există nicio condiţie. Sunt bani primiţi prin APIA, ţinând cont că suntem zonă montană defavorizată. Ceea ce le-am propus membrilor composesori este un alt program APIA. Într-adevăr, există anumite condiţii impuse de APIA şi trebuie să rămânem în acest program cinci ani. Dar composesoratul nu este încă implicat în acest program. În momentul de faţă, composesoratul a primit cei 40.700 de lei şi nu avem nicio obligaţie. Problema e că s-ar putea, fără nicio problemă, să beneficiem şi de acest program, sunt oameni care ar putea să întreţină terenul şi să respecte condiţiile impuse de APIA, dar membrii composesori au pretenţia să primească bani de la APIA, chiar dacă nu îşi asumă condiţiile impuse de APIA”, a declarat Adrian Hodrea. Pe de altă parte, avocatul Composesoratului a declarat că este foarte uşor de obţinut subvenţiile şi nu este nevoie de eforturi prea mari pentru a putea să respecte condiţiile impuse. Singura problemă este că aceste soluţii au fost prezentate după încheierea Adunării Generale. „Este foarte curios că niciunul nu şi-a pus problema că păşunea obţinută după atâţia ani trebuie întreţinută. Existau variante prin care să poată beneficia de fonduri cu un efort minim, dar nimeni nu a pus această problemă. Probabil că va fi expusă la următoarea Adunare Generală, eu am propus o soluţie după Adunarea Generală de săptămâna trecută. Ei trebuiau să se gândească la lucrul acesta, pentru că sunt agricultori, dar se pare că oamenii sunt complet pervertiţi în gândire”, a declarat Adrian Popescu.

Potrivit legii, toţi urmaşii care doreau să facă parte din Composesoratul „Iuşuri Vălişoara” trebuiau să depună cereri în acest sens până în 30 noiembrie 2005. Din lipsă de informare, mulţi oameni din Vălişoara au rămas „pe dinafară”. Ca rezultat, au existat şase procese pentru ca oamenii să poată deveni membri composesori. În toate procesele, avocatul Adrian Popescu a asigurat asistenţă juridică Composesoratului. Doar într-un proces a fost câştigat dreptul de proprietate.

La Adunarea Generală a membrilor composesori a participat, pentru o scurtă perioadă, primarul comunei Săvădisla. Cu toate că membrii Consiliului de Administraţie au declarat că primăria Săvădisla le-a asigurat tot sprijinul necesar, primarul Tamas Gebe Andrei li s-a adresat alegătorilor într-un mod lipsit de profesionalism. „Am crezut că, dacă v-aţi mai dus prin Cluj, s-a legat câte ceva de voi, dar nu. Aţi rămas aceiaşi oameni ţărani…”, a declarat primarul Tamas.

Composesoratul este o formă asociativă care funcţionează în baza Legii 24/1921. În cadrul composesoratului, membrii nu au dreptul să-şi vândă terenul în afara Composesoratului, iar proprietăţile sunt administrate împreună de persoane desemnate în urma votului majorităţii. În ultimii o sută de ani, doar două legi au reglementat statului Composesoratelor, Legea 1/2000 şi Legea 247/2005.

Augustin Stanciu
Silvia Boncuţiu