La Bechtel s-a discutat despre disponibilizări încă de luna trecută, iar reprezentanţii sindicatului din cadrul Bechtel au ameninţat cu proteste, inclusiv cu blocarea autostrăzii. Mihai Lup anunţa atunci că disponibilizările colective vor avea loc pentru că statul român nu şi-a plătit toate datoriile către Bechtel şi doar 300 de muncitori urmează să fie păstraţi, pentru lucrul la porţiunea Câmpia Turzii-Turda. "Conducerea Bechtel a refuzat sa amane decizia de disponibilizare colectiva, invocand faptul ca nu au primit datoriile de la CNADNR. Vor sa continue cu concedierea colectiva a circa 1.600 de persoane si sa pastreze doar 300 de angajati pentru lucrarile la portiunea de 10,2 kilometri de la Campia Turzii la Turda", a declarat Lup pentru Mediafax.
Datoria Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România se ridică la 214 milioane de euro. Dacă finanţarea va fi asigurată, anul acesta Bechtel intenţionează să termine lucrările pe porţiunea Câmpia Turzii-Turda de 10,2 kilometri
Pentru 2010, autorităţile au anunţat că vor să finalizeze, dacă va exista finanţare, tronsonul Gilău-Nădăşel, prin construirea celorlalţi 9,4 kilometri, viaductul de la Suplacu de Barcău, de 2 kilometri, şi alţi 18 kilometri între localităţile Dolea şi Sarsig, din Bihor, pe sectiunea 3C a autostrăzii.
1.900 de angajaţi sunt trimişi acasă
Luni, 7 martie, Bechtel a trimis către Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Cluj o notificare privind disponibilizaea a mai bine de 1.900 de angajaţi de pe şantierul Autostrăzii Transivania. Directorul AJOFM Cluj, Daniel Don, a declarat pentru Mediafax: “Am primit, luni, notificarea din partea companiei Bechtel privind intenţia de disponibilizare colectivă a unui număr de 1.915 angajaţi, începând cu luna aprilie. Procedura legală de disponibilizare nu este respectată şi le vom comunica acest lucru. De la început, procedura a pornit cu nerespectarea legii, în sensul că nu au fost iniţiate în prealabil negocieri cu sindicatele”. De asemenea, acesta a explicat că disponiobilizările sunt doar o modalitate prin care Bechtel încearcă să facă presiuni asupra statului pentru a recupera sumele datorate. “Cred că lucrările vor continua şi că este vorba în demararea acestei proceduri doar de presiuni ale Bechtel pentru ca statul să îşi plătească datoriile restante. Sunt acţiuni pe care Bechtel le face în vederea urgentării primirii banilor. Pe lista disponibilizărilor figurează şi liderii de sindicat şi nu cred că aceştia vor fi de acord să plece”, a explicat Daniel Don. Potrivit reprezentantului AJOFM Cluj, procedura de disponibilizare trebuia iniţată prin negocieri cu sindicatele, iar dacă Bechtel nu renunţă la disponibilizări, Agenţia va începe demersurile oficiale inclusiv în instanţă pentru ca firma să respecte Codul Muncii.
Premierul Emil Boc a declarat, vineri, la Zalău, că lucrările la Autostrada Transilvania vor continua în acest an, prioritare fiind tronsoanele Turda – Câmpia Turzii şi Gilău – Huedin, pe 18 kilometri, iar în această lună va fi plătită o nouă tranşă din datoria pe care statul o are către Bechtel, informează Mediafax.
Un nou acord semnat cu Guvernul
Luni după-amiază premierul Emil Boc, împreună cu ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, s-au întâlnit cu reprezentanţii Bechtel şi au stabilit semnarea unui nou acord pentru continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania în 2010. Conform acestui acord, Bechtel va construi încă 20 de kilometri de autostradă, prelungind cu încă 10 kilometri în fiecare parte construcţia actuală. Vor fi finalizate tronsoanele Turda-Câmpia Turzii şi Gilău-Nădăşel. Următoarea rundă de plăţi din datoria către Bechtel urmează să fie plătită de Guvern în luna aprilie. “Guvernul va identifica resurse financiare din perspectiva unei rectificări bugetare, astfel ca locuri de muncă să fie păstrate şi lucrările să continue”, a declarat premierul, citat de Mediafax. Lucrările vor fi finanţate prin credite de angajamente stabilite în funcţie de volumul lucrărilor şi achitate după execuţie. Conducerea Bechtel va analiza în lunile următoare necesarul de personal pentru continuarea lucrărilor şi se speră ca cel puţin două treimi din muncitori să fie păstraţi.
“Premierul a dat un semnal foarte puternic că se doreşte continuarea lucrărilor pe porţiunea Câmpia-Turzii – Turda şi, de asemenea, să începem şi poate chiar să finalizăm lucrările şi pe porţiunea Gilău-Nădăşel, deci în total aproximativ 20 de kilometri. Se caută soluţii de finanţare pentru a prinde aceste lucrări în buget, eventual printr-o rectificare bugetară care să cuprindă lucrările pentru anul acesta. Avem o promisiune ca până la sfârşitul lunii aprilie – început de luna mai vom şti exact pe ce buget pentru lucrări ne vom baza în 2010”, a declarat pentru ZIUA de Cluj Bogdan Sgârcitu, purtătorul de cuvânt al companiei Bechtel. Acesta a anunţat că o parte din datoria Guvernului către Bechtel pentru lucrările la Autostrada Transilvania a fost achitată. Este vorba de 72 din cele 214 milioane de euro. Sgârcitu a explicat că pe porţiunea Gilău-Nădăşel nu sunt făcute încă exproprierile şi nici utilităţile nu au fost relocate, spre deosebire de porţiunea Turda – Câmpia – Turzii unde se lucrează în prezent la structuri. Lucrările preconizate pentru 2010 vor necesita efortul a 1.200 de angajaţi, iar disponibilizările vor include în jur de 600 de persoane. “Pe porţiunea Câmpia-Turzii – Turda se lucrează şi în prezent, ritmul lucrărilor urmând să crească spre sfârşitul lunii aprilie – început de mai, când vom şti pe ce buget ne bazăm şi şi vremea va fi mai bună. Dacă va fi finalizată şi porţiunea Gilău-Nădăşel, vor putea fi daţi în folosinţă toţi cei 60 km între Câmpia-Turzii şi Nădăşel, acolo este nod rutier”, a mai adăugat Sgârcitu.
Autostrada de 8 milioane de euro kilometrul
Financiarul subliniază că şi în cazul achitării tuturor datoriilor statului român rămâne problema bugetului. Suma alocată lucrărilor la Autostrada Transilvania în 2010 este de 700 de milioane de lei, jumătate din bugetul de anul trecut, de 1,3 miliarde de lei. Publicaţia financiară estimează că este puţin probabil ca aceste fonduri să fie suficiente pentru a continua lucrările atât pe tronsonul Turda-Câmpia Turzii, cât şi pe Gilău-Huedin.
La inceputul lunii trecute, Constantin Dascălu, secretar de stat în Ministerul Trasporturilor şi Infrastructurii (MTI), declara că lucrările la Autostrada Transilvania vor fi finanţate printr-un credit cu garanţia statului, fără niciun alt detaliu. La inaugurarea din decembrie a primilor 42 de kilometri din Autostrada Bechtel, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, afirma că anul acesta din Autostrada Transilvania ar mai putea fi finalizaţi alţi 48 de kilometri.
Ministerul Transporturilor va plăti companiei Bechtel, potrivit proiectului de investiţii al Ministerului Transporturilor, aproximativ 3,4 miliarde de euro în total, deşi în contractul iniţial costul autostrăzii era prevăzut la 2,2 miliarde de euro. La o lungime totală de 415 kilometri a autostrăzii, acesta înseamnă 5,3 milioane de euro pe kilometru. Luând în considerare costurile actuale, costul mediu pe kilometru este de 8,2 milioane de euro pe kilometru. Din cele 3,4 miliarde de euro, până la sfârşitul anului 2008 ministerul a plătit 1,03 miliarde de euro. Potrivit proiectului de investiţii, 33% din suma totală, adică 1,13 mld. euro, vor fi alocaţi abia din anul 2014. Anul viitor, sunt prevăzute 333,5 milioane de euro pentru Bechtel, în 2012 vor fi alocate 312,7 milioane de euro, iar în 2013, 425,3 milioane, arată Financiarul.
Bechtel seamănă proteste pe unde trece
Corporaţia Bechtel este cea mai mare companie de inginerie din Statele Unite ale Americii, cu proiecte în aproape 50 de ţări doar anul trecut. Bechtel a participat în construcţia mai multor proiecte de amploare, cum ar fi tunelul din Canalul Mânecii, Aeroportul Internaţional din Hong Kong, precum şi reconstrucţia infrastructurii civile din Iraq şi instalarea rulotelor pentru victimele uraganului Catrina. Implicarea companiei în aceste proiecte a fost discutată intens în presă şi contestată de mişcările anti-globalizare.
În septembrie 1999, Bechtel a fost angajată de fostul dictator al Boliviei să privatizeze distribuţia de apă din al treilea oraş ca mărime al ţării, Cochabamba. La scurt timp după acordarea contractului, costurile pentru apă în oraş au crescut în medie cu 50 de procente, iar în 2000 a avut loc o serie de proteste soldate cu cel puţin 6 victime şi 170 de răniţi. În urma grevei generale care a blocat oraşul timp de patru zile, mii de protestatari s-au ciocnit cu poliţia, eveniment soldat cu 200 de arestări şi 70 de protestatari şi 51 de poliţişti răniţi. Guvernul a declarat stare de urgenţă, dar protestele au continuat. În aprilie 2000, soldaţii au intervenit pentru a debloca o şosea şi a deschis focul, omorând două persoane, printre care un adolescent, şi rănind mai multe persoane.
Bolivia, aflată în pragul colapsului economic, a reziliat contractul cu Bechtel. În 2001, Bechtel a dat în judecată guvernul bolivian, cerând daune de peste 25 de milioane de dolari, motivând că au încheiat contractul doar pentru administrarea sistemului de distribuţie al apei, care era însă afectat de corupţie şi servicii de proastă calitate şi că vinovate pentru creşterea preţurilor la apă sunt autorităţile locale. Subiectul este dezbătut şi în documentarul ”The Corporation”, care urmăreşte efectele globalizării economice prin intermediul corporaţiilor în lumea modernă. În ianuarie 2006, procesul s-a încheiat printr-o înţelegere prin care Bechtel a primit daune simbolice de 30 de cenţi, după ce verdictul favorabil corporaţiei dat de Centrul Internaţional pentru Rezolvarea Disputelor de Investiţii a atras proteste.
În 2003, ziarul Boston Globe a realizat o investigaţie privind rolul companiei Bechtel în depăşirea considerabilă a bugetelor şi neregulile de contabilitate, cu daune de peste un miliard de dolari, în proiectul Big Dig. Acest proiect colosal de infrastructură urma să redirecţioneze o arteră importantă de circulaţie şi includea construirea unui tunel, iar costurile totale s-au ridicat la 22 de miliarde de dolari, devenind astfel cel mai costisitor proiect de autostradă din Statele Unite.
Bechtel are o lungă istorie alături de guvernul American. George Schultz, fost secretar al Trezoreriei Statelor Unite şi Secretar de Stat a fost unul din preşedinţii şi directorii companiei. Printre managerii Bechtel se numără foşti secretari ai apărării, ai energiei, consilieri ai administraţiilor Bush şi Clinton, iar atât corporaţia cât şi angajaţii săi au făcut donaţii în campania electorală de peste un milion de dolari doar între 1999 şi 2002.
În aceste condiţii, era de aşteptat ca în 2003 corporaţia Bechtel să fie cea căreia USAID i-a acordat contractul de 680 de milioane de dolari pentru reconstrucţia Irakului. S-a scris mult şi despre felul în care Bechtel şi-a făcut treaba în Irak, despre proiectele de proastă calitate construite aici de corporaţie, care s-au stricat după câteva luni, fără ca inginerii irakieni să poată repara această infrastructură construită ”cu tehnologie Bechtel”.
Finalizarea noilor tronsoane – la anul şi la mulţi ani
Astfel, nu este de mirare că, cel puţin deocamdată, costurile pentru Autostrada Transilvania au crescut cu 50% faţă de suma preconizată în contract. Dacă luăm în considerare experienţa administraţiei din Boston, putem spune că acestea nici măcar nu reprezintă costurile reale, pentru că în eventualitatea în care Guvernul va fi nevoit să folosească fonduri din împrumuturi pentru a achita autostrada, la costurile de implementare se adaugă dobânzile.
În 2004, când Bechtel a semnat contractul, Uniunea Europeană a atras atenţia asupra semnelor de întrebare pe care le ridică acordarea contractului fără licitaţie şi doar în urma negocierilor. Deşi s-a încercat renegocierea contractului, lucrările deja demarate nu permit schimbări majore. A fost nevoie de 6 ani pentru construcţia celor 42 de kilometri de autostradă şi este naiv să ne aşteptăm ca anul acesta să se realizeze cei aproape 20 de kilometri promişi, chiar şi cu toate fondurile disponibile. Fonduri care cel mai probabil vor creşte de la an la an, având în vedere moştenirea lăsată de Bechtel prin alte părţi ale lumii – infrastructură de proastă calitate la preţuri exorbitante.
Diana Gabor
