Bere clujeană cu aromă de cafea premiată în SUA

De la relocarea fabricii Ursus din capitala Ardealului, care şi-a branduit produsele drept „Bere din Cluj”, niciun producător de bere nu şi-a legat  numele de cel al oraşului. Asta până când doi prieteni, un jurist şi un economist, supăraţi că nu găsesc o bere de calitate, au pus bazele „Bere à la Cluj”. Berea artizanală neagră produsă de clujeni a fost premiată în SUA.
Germanii beau berea ca pe apă, dar belgienii o savurează la fel cum fac francezii cu vinul”, îţi spune orice belgian amator de bere într-o ţară în care sunt mii de făbricuţe artizanale unde se prepară cea mai bună bere din lume.

În oraşul faimos pentru Ursus, berea din Cluj a cărei tradiţie merge până în secolul al XVIII-lea, au apărut mai multe făbricuţe artizanale, dar niciuna nu şi-a legat numele de cel al oraşului până în urmă cu un an. Au făcut-o doi prieteni, un jurist şi un economist clujeni, pasionaţi de băutura din hamei. „Mie şi prietenului meu ne place foarte mult berea şi am constatat că nu prea există bere de calitate pe piaţă. Am zis, întrucât nu aveam experienţă, eu lucrez în domeniu juridic, colegul în domeniul economic, l-am cooptat pe un al 3 -lea asociat, Tanko Gyorgy, maestru berar din Miercurea Ciuc”, spune antreprenorul clujean Vigh Ferencz, care activa în domeniul juridic până anul trecut, când s-a dedicat în totalitate producerii berii, pentru adevarul.ro.

De ce Bere a la Cluj? „Suntem clujeni şi chiar am vrut să facem o bere pentru clujeni”, spune Vigh Ferencz. El alături de Deszo Peter şi berarul Tanko Gyorgy au puse bazele unui brand de bere care a ajuns cunoscut peste Ocean. Prima „bere a la Cluj” a fost produsă în vara anului trecut, în Ungaria, la o făbricuţă aflată la 30 de kilometri de Budapesta. De atunci berile clujenilor au evoluat foarte mult. Berea „Gaura Neagră” a obţinut, în mai 2017, medalia de bronz în SUA, la „Alltech Commonwealth Cup”, una dintre mai importante compeţiţii de bere artizanală din lume, care a avut loc în Lexington. „SUA este cea mai evoluată piaţă de bere artizanală, la ei s-a trecut de 25% din piaţă, nu ca 0,001 % cum e la noi”, spune Vigh. Berea clujenilor a concurat alături de alte 200 de beri produse în 60 de berării din întreaga lume: „Am trimis prin poştă la dânşii şi ei au făcut o evaluare. Nu ştia nimeni de noi. Am trimis „Gaura Neagră” la categoria „bere neagră Porter”. Ne aşteptam să câştigăm ceva. În scorul juriului am avut două locuri I şi un loc V, iar media a ieşit III”. Despre „Gaura Neagă”, Vigh spune că este o „bere foarte aromată mai deosebită. Nu este cu gust de caramel cu care toată lumea e obişnuită de la berile negre, ci are un gust interesant de cafea. Este folosită şi o metodă mai interesantă care-i dă o aromă foarte interesantă”
Până acum clujenii produc 4 tipuri de bere după reţetele maestrului berar Tanko Gyorgy: „Gaura neagră”, „Phaza lunii” , „Ursa amară”, „Pitica roşie”. „Denumirile şi designul au fost făcute de un designer care a terminat la Andreescu, (Academia de Arte Vizuale Ion Andreescu-nr) şi apoi a făcut o facultate de astronomie din Strassbourg”, spune Vigh.  Capacitatea făbricuţei de la Cluj este de 3.500 de litri de bere pe lună, antreprenorii estimând că vor produce circa 10.500 de sticle lunar. Licoarea e comercializată în magazinele specializate şi în restaurantele din România, mai ales la  Cluj, Oradea, Târgu-Mureş şi Bucureşti.    „Piaţa a primit foarte bine berea a la Cluj. Preţul este cam dublu faţă de berea industrială, dar şi tehnologia este diferită. În comerţ, preţul ajunge la 7-8 lei pentru o sticlă de 33 de mililitri”, spune clujeanul. De ce am plăti dublu pentru o bere artizanală? „Calitativ este superioară tuturor berilor industriale. A doua zi n-ai dureri de cap, nu te balonezi, berea nu e fabricată cu tot felul de chimicale. Pentru fiecare şarjă de bere noi avem nevoie de circa 30 de zile. Am observat că lumea preferă să bea o bere sau două bune, decât 10 dar proaste”, spune Vigh.

De ce tocmai în Ungaria? „Acolo am găsit o capacitate liberă. Noi am dus reţetele şi materia primă şi ei au făcut berea”, explică Vigh. „După ce am făcut prima şarjă în Ungaria, am şi decis să mutăm producţia. E foarte greu să verifici ce se întâmplă în fabrică. Erau variaţii de gust de la şarjă, la şarjă. Materia primă o  aduceam din Anglia, o predam lor şi ei făceau berea, dar degeaba ai materie primă de bună calitate dacă cei care fac berea nu sunt obişnuiţi cu acea materie primă. Ei foloseau alt tip de materie primă, iar maestrul nostru berar are alte pretenţii. Oricum nouă ne place să avem o supraveghere continuă”, spune antreprenorul. Astfel, clujenii pregătesc relocarea încă de anul trecut. Au găsit un spaţiu la ieşirea din Cluj-Napoca, spre comuna Baciu, au cumpărat utilaje şi peste circa două săptămâni vor demara producţia. Investiţia a fost de peste 100.000 de euro.  „Aşteptăm aviz de la vamă din iunie. Încadrarea tarifară durează. Noi am solicitat să facem beri mai interesante, dar legislaţia e făcută pentru bere industrială. Îi înţelegem şi pe ei că trebuie să înţeleagă că la berea artizanală e diferit. La noi tarifarea se face în funcţie de ingredientele folosite şi nu de gradul de alcoolemie, cum se practică în alte ţări din Uniunea Europeană. La berea industrială ai făcut o dată reţeta, cu aia mergi ani de zile. La berea artizanală mai schimbi reţeta, mai experimentezi, mai scoţi o bere nouă. Ceea e este constat este alcoolemia”, spune Vigh.   La circa 7 ani de la închiderea fabricii Ursus din capitala Ardealului, care şi-a brand-uit produsele ca „Bere din Cluj”, o făbricuţă de bere este pe cale să-şi înceapă producţia de „Bere a la Cluj”.