Betoanele înlocuiesc promisiunile lui Boc. Ansamblu rezidenţial în loculcelui mai mare spaţiu public al Clujului

Ansamblurile imobiliare apar ca ciupercile după ploaie, mai ales în zonele cu potenţial. Este şi cazul terenului dintre lacurile din Gheorgheni unde pe lângă cele deja edificate, vor apărea zeci de apartamente noi. Culmea, noul ansamblu rezidenţial se va construi în locul unde Emil Boc a promis că va demara unul dintre cele mai mari parcuri ale municipiului.

Cel mai mare parc al Clujului a fost cerut în zona dintre lacuri

Încă din anii ‘70, proiectanţii au propus pe o suprafaţă de 140 hectare realizarea ”Parcului Tineretului”, în zona lacurilor din Cartierul Gheorgheni – primul complex de agrement din jumătatea de est a oraşului. După 47 de ani, hectarele disponibile s-au împuţinat, oraşul a crescut, s-au ridicat case, blocuri, birouri, un mall. Acum câţiva ani Parcul din Gheorgheni – Parcul Est a devenit din nou un subiect actual.Un grup civic local, sprijinit şi prin intervenţia conducerii Ordinului Arhitecţilor din România, a propus în 2013 crearea unui parc de câteva zeci de hectare în zona lacurilor din Gheorgheni.

Iniţiatorii propunerii au transmis la acea vreme către administraţie această solicitare şi au lansat şi o petiţie online prin care clujenii s-au putut alătura celor care au cerut primăriei ca în noul Plan Urbanistic General (încă neintrat în vigoare la acea dată) să fie limitate construcţiile de blocuri în zona lacurilor şi crearea unui spaţiu public de anvergură în estul oraşului.

„Noi, cetăţenii Clujului, cerem Primăriei Cluj-Napoca, la iniţiativa grupului civic „SOS Lacurile Gheorgheni”, realizarea celui mai mare parc al oraşului, în zona Lacurilor Gheorgheni. În partea de est a oraşului nu există niciun spaţiu public de anvergură. Parcul Între Lacuri (Parcul Est) propus conţine şi cea mai amplă infrastructură pietonală şi biciclistă neîntreruptă din Cluj, de aproape 10 km. Municipiul se găseşte într-un mare deficit de spaţii verzi, cu acces gratuit şi nelimitat, de aceea este paradoxală distrugerea prin prevederile Planului Urbanistic General, încă neintrat în vigoare, a celui mai mare posibil parc al Clujului”, susţineau iniţiatorii propunerii. La iniţiativă s-a alăturat şi Ordinul Arhitecţilor din România, prin vocea preşedintelui clujean Şerban Ţigănaş, care este de altfel membru în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism a oraşului, dar şi asociat în unul dintre birourile de proiectare care au lucrat la noul PUG.

„Credem că este oportun să se studieze posibilitatea realizării unui astfel de parc în zonă, să se activeze această propunere. Va fi nevoie de studii, e necesar să se identifice proprietarii, terenurile disponibile şi să se analizeze eventuale achiziţii de terenuri, toate acestea la iniţiativa primăriei”, a spus Ţigănaş. „Acolo nu sunt doar terenuri private, sunt şi terenuri publice, cum ar fi o parte din fosta pepinieră a RADP-ului”, a completat Adrian Dohotaru, unul dintre iniţiatorii proiectului.

În acest moment, chiar după asaltul construcţiilor din ultimii ani, realizarea unui spaţiu verde şi de agrement de mari dimensiuni este încă posibilă, spune arhitectul Vasile Mitrea, cel care a realizat proiectul Parcului Est când acesta era desenat pentru aproape 100 ha.

„Nu ştiu dacă mai e realist în acest moment să vorbim de un parc de 66 de ha, cât au estimat iniţiatorii petiţiei că ar fi posibil, dar încă sunt şanse să protejăm câteva zeci de ha şi să valorificăm un context natural care e păcat să fie tocat de interese de moment. Cluj-Napoca este mult în urma normelor europene privind necesarul de spaţii verzi. Suntem în deficit”, a subliniat Mitrea.

„Primăria poate cumpăra terenuri. Are dreptul să facă exproprieri pentru obiective de interes public, iar acesta este un astfel de obiectiv”, a completat Mitrea.

Ce spuneau petiţionarii

Şerban Ţigănaş, preşedinte, Ordinul Arhitecţilor din România : „A face un parc nou la Cluj-Napoca ar fi o reuşită fără precedent a întregii comunităţi şi cea mai puternică dovadă a faptului că societatea, administraţia, instituţiile statului, proprietarii de imobile şi locuitorii pot să colaboreze!.Un astfel de proiect nu este uşor de realizat, necesitând o mare determinare, abilitate şi consecvenţă, neputând fi făcut doar printr-o decizie sau alocare de resurse. E nevoie de asigurarea terenului, care poate fi făcută în interes public prin achiziţii, schimburi sau expropriere, toate juste şi conform legilor, în avantajul corect echilibrat al celor care deţin terenurile şi deopotrivă al tuturor celor care vor beneficia de parc”

Carmen Costina, profesoară de limba engleză, Şcoala Elf, membră a campaniei SOS Lacurile Gheorgheni: „Spaţiul din jurul Lacurilor Gheorgheni este o şansă în plus pentru Cluj-Napoca de a deveni un oraş cu plămâni sănătoşi. Un parc de anvergură, cu spaţii verzi în care să te poţi relaxa, cu multe alei pietonale şi cu posibilitatea de a parcurge distanţe lungi pe jos, cu bicicleta sau rolele – aceasta e o imagine care face parte din viitorul de care doresc să am parte eu, familia şi prietenii mei, generaţiile viitoare”

Călin Goina, doctor în sociologie al Univ. Californiei, Los Angeles (UCLA), Asist. Univ. al Fac. de Sociologe şi Asistenţă Socială a UBB: „Parcul Între Lacuri este un proiect extraordinar care ar da naştere unui spaţiu dedicat exclusiv pentru verdeaţă, sport şi mişcare, cum sunt, de pildă, insula Margareta în Budapesta sau Central Park în New York. S-ar crea astfel un plămân al oraşului, limitat, ce-i drept, de blocuri şi asfalt, dar constituind o contrapondere la acestea”.

Promisiunile lui Emil Boc

Un an mai târziu, în 2014, Emil Boc vorbea despre amenajarea a trei mari parcuri pentru oraş. Printre cele promise, se numără şi Parcul Est despre care Boc spunea că ”va fi amenajat în zona lacurilor din Gheorgheni şi pepinieria Becaş şi zona lacurilor având o suprafaţă de 20 de hectare. Totodată, edilul a menţionat că după adoptarea PUG vor fi demarate toate procedurile necesare pentru ca aceste proiecte să fie duse la bun sfârşit, afirmând ferm că în acea zonă nu se vor construi blocuri.

„În fiecare din aceste locaţii avem proprietăţi publice şi proprietăţi private. Deci proprietăţile publice vor fi uşor de transformat în parcuri, însă unde sunt proprietăţi private va trebui să demarăm procedurile legale, astfel încât acolo să rămână parc. Deci acolo nu se vor construi blocuri şi nu se va putea face altceva„, a explicat primarul în 2014.

Primăria a autorizat construirea de blocuri

Ziar de Cluj relatează că după ce o sesizare le-a fost trimisă redacţiei de către un cititor care semnala în august 2016 faptul că ceea ce trebuia să fie cel mai mare parc din Cluj-Napoca se transformă într-un nou cartier, Ziar de Cluj a cerut un punct de vedere, cu privire la şantierul apărut în august 2016 pe strada Galaţi. Reprezentanţii primăriei au răspuns că proprietarul terenului a făcut curat, iar zona va intra în monitorizarea angajaţilor de la Poliţia locală.

„Poliţia Locală a efectuat verificări pe stradă Galaţi şi a constatat faptul că în zona nu se efectuau lucrări de construire. Este vorba despre un teren privat, pe care au fost efectuate lucrări de curăţare. Zona va fi monitorizată, iar în cazul în care se va constată demararea unor lucrări de construire, va fi verificată documentaţia aferentă”, au afirmat reprezentanţii primăriei în august 2016.

După câteva luni după controlul efectuat de Poliţia locală, Ziar de Cluj relatează că în zonă a fost montată o pancartă prin care cetăţenii erau informaţi asupra faptului că pe parcela cu pricina urmează a fi construite blocuri, deşi promisiunea fermă a lui Emil Boc era că în zonă va fi amenajat cel mai mare parc al Clujului. Mai mult decât atât, din panoul de informare reiese faptul că dezvoltatorul imobiliar avea autorizaţia cu numărul 847/21.06.2016, emisă cu o lună înainte de a demara aşa zisele “lucrări de curăţare” a terenului respectiv şi a controlului efectuat de poliţiştii locali.

Adrian Dohotaru: ”Vedem construcţii haotice şi tăieri de copaci”

Deputatul USR, Adrian Dohotaru, cel care s-a implicat în mod activ de ani buni în campania denumită SOS Lacurile Gheorgheni, care a devenit ulterior SOS Parcurile Clujului este de părere că în ciuda promisiunilor, Primăria nu şi-a respectat angajamentul.

„Vin cu băiatul meu la Baza Sportivă Gheorgheni şi mă bucur de această zonă pe care am revendicat-o ani buni ca spaţiu public. Baza e deja plină ochi, de aceea e nevoie de un parc pentru dimensiunile actuale ale Clujului. Parcul trebuie să lege lacurile între ele. Din nefericire, vedem construcţii haotice şi tăieri de copaci. Există instrumente legale pentru a face parcul pe care îl visăm cu toţii. Pe de o parte, Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică prevede la articolul 6 posibilitatea de a expropria terenuri pentru sport şi sănătate. Apoi, Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor prevede la art 19, d: crearea şi dezvoltarea spaţiilor verzi prin achiziţionarea de terenuri disponibile cu potenţial sociocultural sau ecologic, în vederea atingerii şi respectării normativelor europene existente în domeniu cu privire la necesarul de spaţii verzi”, spune Adrian Dohotaru.

USR Cluj: Interesul direct al unor investitori primează interesului majorităţii populaţiei

Pe lângă construcţia ce se edifică pe strada Galaţi nr. 6, USR Cluj semnalează şi tăierea masivă a copacilor şi cere Gărzii de Mediu să verfice legalitate tăierilor de arbori.

”Administraţia Boc dă dovadă de lipsă de viziune în gestionarea puţinelor spaţii verzi din Cluj. Aprobarea şi încurajarea unor investiţii imobiliare pe malul lacului 3 din Gheorgheni şi tăierile masive de copaci arată că în prezent interesul direct al unor investitori primează interesului majorităţii populaţiei, fapt aflat în contradicţie cu pretenţiile şi nevoile unui oraş de rangul Clujului şi cu ideile susţinute de către administraţia locală pe toate căile. USR Cluj cere Gărzii de Mediu verificarea legalităţii tăierilor de arbori”, transmite USR Cluj.

Totodată, vicepreşedintele USR Cluj. Ovidiu Nistor, consideră că administraţia Boc acţionează doar în interesul unor investitori privaţi şi nu în interesul clujenilor:

„Consider că autorizarea unor astfel de construcţii într-o zonă cheie a oraşului au un puternic efect negativ asupra dezvoltării Clujului per ansamblu pentru că reduce considerabil calitatea vieţii în oraş. Tăierile a zeci de arbori sunt în totală contradicţie cu declaraţiile publice ale administraţiei locale care declară de ani de zile că fac cel mai mare parc al Clujului. Sunt multe argumente împotriva tăierilor haotice de copaci: privatizarea malurilor unuia din puţinele ochiuri de apă din oraş, densificarea unei zone gândite din start ca spaţiu verde cu un rol definitoriu la intersecţia unora dintre cele mai mari cartiere ale oraşului, reducerea sistematică a spaţiilor verzi din municipiu şi, nu în ultimul rând, surplusul de trafic generat într-o zonă în care infrastructura este deja suprasolicitată. Din nou, administraţia Boc acţionează doar în interesul unor investitori privaţi şi nu în interesul clujenilor, eliberând chiar în ultima zi a perioadei tranzitorii o autorizaţie având la bază doar un aviz de oportunitate obţinut pe vechiul PUG şi fără nicio evaluare a impactului asupra mediului a acestui masiv proiect imobiliar”.

Cine construieşte noul ansamblu rezidenţial

Beneficiarii investiţiei noului ansamblu rezidenţial ce se va construi pe strada Galaţi nr. 6 sunt Erna Cecilia Moszkny, Ion Claudiu Zaharia şi Elena Zaharia. Construcţia a început acum o lună, iar termenul de execuţie este de 36 de luni.

Ion Claudia Zaharia şi Asociaţii au ridicat şi imobilul cu funcţiuni mixte cu 10 etaje + etaj retras, situat tot pe strada Galaţi – Park Lake Residence. Construcţia a fost realizată de City Group Zalău, iar proiectanţii au fost Arhimar Serv, GP Proiect, Instal Expert, NV Construct, toate din Cluj. Lucrările au început în iunie 2014.