Guvernul se pregătește să adopte prima rectificare bugetară a anului 2019. După ce toți prim-miniștrii României au umflat pușculița Serviciului Român de Informații, iar anul trecut Guvernul Dăncilă s-a lăudat că a tăiat bugetul SRI, anul acesta bugetele tuturor serviciilor de informații au crescut. Și de parca nu ar fi suficient, din mărinimie, Guvernul crește mai mult bugetul SRI în cadrul rectificării bugetare de la jumătatea acestui an. Pe de altă parte, bugetul STS a fost redus cu 71,66 milioane lei, de parcă ar fi funcționat prea bine, ținând cont de erorile lamentabile constatate în cazul crimelor din Caracal.
Anul trecut, presa scria că bugetul principalului serviciu secret s-a dublat în ultimii șapte ani de zile, depășind procentul din PIB al unor țări cu tradiție în domeniu. Chiar dacă numărul de angajați este secret, cifrele neoficiale indică un raport agenți-locuitori mult mai ridicat comparativ cu alte țări NATO.
Anul trecut, Guvernul Dăncilă a anunțat o tăiere a fondurilor SRI. Astfel, la rectificarea bugetară, SRI ar urma să piardă 113 milioane de lei, dintr-un buget de 2,3 miliarde de lei. Decizia a venit după ce, în ultimii ani de zile, bugetul SRI a fost majorat de majoritatea premierilor care s-au succedat la Palatul Victoria. Cu toate acestea, în iarna acestui an, Guvernul Dăncilă anunța că bugetul Serviciului Român de Informații este în creștere din nou, ajungând la 2,4 miliarde. Mai mult, rectificarea bugetară de aceste zile crește bugetul SRI cu 396,5 milioane lei
Concomitent, cresc și cheltuielile cu personalul, unde există un plus de peste 356 milioane de lei. De asemenea, cheltuielile SRI cu „bunuri și servicii” sporesc, și ele, cu peste 14 milioane de lei.
Pe lângă SRI, în același timp, Executivul a decis majorarea bugetelor pentru SIE și SPP. În cazul Serviciului de Informații Externe este vorba de o majorare bugetară de peste 47 milioane de lei. Bugetul SIE pentru „cheltuieli cu personalul” este și el majorat cu 20 de milioane de lei.
Bugetul Serviciului de Protecție și Pază (SPP) va crește și el cu peste 42,8 milioane de lei.
La celălalt pol opus, bugetul STS a fost redus cu 71,66 milioane lei, de parcă ar fi funcționat prea bine, ținând cont de erorile lamentabile constatate în cazul crimelor din Caracal.
În concluzie, Guvernul a suplimentat pușculița serviciilor secrete și a redus bugetul mai multor ministere, printre care și cel al Ministerului Educației Naționale care pierde 1.03 miliarde de lei.
Mărinimia prim-miniștrilor
În 2011, Guvernul Boc a scăzut bugetul SRI cu 22,53% față de anul precedent, ajungând la 907 milioane lei. În total, s-a cheltuit 1,1 miliarde lei cu serviciul secret pentru că alte 285 milioane de lei au fost alocate separat prin bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru pensiile speciale ale angajaților din sistem.
După Emil Boc, în 2012 a ajuns premier Victor Ponta (PSD) care a alocat 1,360 miliarde de lei, prin buget și prin rectificările bugetare. Bugetul SRI a depășit un miliard de lei, din care 729 milioane cheltuieli de personal, iar separat au fost alocate 324 milioane pentru asistență socială.
În 2013, SRI a primit, prin bugetul de stat și bugetul asigurărilor de stat, 1,452 miliarde de lei. Deja bugetul propriu-zis al instituției a ajuns la 1,1 miliarde, din care 878 milioane cheltuieli de personal, iar cele pentru pensii la 341 milioane lei.
În 2015, tot cu Ponta premier, cheltuielile pentru serviciul secret au ajuns la 1,931 miliarde de lei – bugetul SRI a fost de 1,55 miliarde, din care 896 milioane pentru salarii. Separat, s-au plătit 376 milioane pentru pensii. Până în 2015, SRI a fost condus de George Maior, fost membru al PSD, nașul de cununie al lui Victor Ponta. În 2015, șefia serviciului a fost preluată de Eduard Hellvig, propus de Klaus Iohannis.
Odată ajuns la Palatul Victoria, în 2016, premierul Dacian Cioloș a stabilit bugetul total al SRI la 1,887 miliarde lei. Pentru prima dată, cheltuielile pentru pensiile speciale au fost incluse în bugetul SRI, și nu în bugetul asigurărilor sociale de stat. Guvernul a crescut suma pentru pensii la 448 milioane de lei și a menținut cheltuielile de personal la 887 milioane.
În 2017, SRI a primit 2,035 miliarde de lei – 1,7 miliarde prin bugetul de stat și 298,8 miliarde prin rectificarea bugetară aprobată de Guvernul Mihai Tudose (PSD). 1,577 miliarde au fost cheltuite pentru salarii și pensii.
Pentru anul 2018, prin proiectul de buget întocmit de Guvernul Tudose, SRI avea prevăzute credite de 2,3 miliarde de lei, din care 1,2 miliarde pentru salarii și 623 de milioane pentru pensii.
În august 2018, Guvernul Dăncilă a anunțat că în urma rectificării bugetare Serviciul Român de Informaţii va rămâne fără 113 milioane lei, dintr-un buget de 2,3 miliarde de lei.
Și când credeam că lucrurile intră în normalitate, tot Guvernul Dăncilă a anunțat proiectul de buget pe anul 2019 care prevede creșteri de buget pentru toate cele trei mari servicii secrete față de 2018, SRI (creștere de 4,8%), SIE (8,5%) și SPP (20%). Zilele acestea, Guvernul Dăncilă creșterea bugetului SRI, SIE și SPP.
SRI a ajuns fruntaș în NATO la buget și număr de angajați
Bugetul SRI s-a dublat în ultimii opt ani de zile, depășind procentul din PIB al unor țări cu tradiție în domeniu. Chiar dacă numărul de angajați este secret, cifrele neoficiale indică un raport agenți-locuitori mult mai ridicat comparativ cu alte țări NATO. Cu alte cuvinte, bugetul SRI este de peste 500 milioane de euro. România are cheltuieli-record, comparativ cu alte nouă țări NATO, potrivit unui studiu realizat de romaniacurata.ro anul trecut. SRI a reușit astfel să depășească chiar și la cheltuiala absolută țări precum Polonia (120 milioane de euro), Spania (250 milioane), Franța (300 milioane), Germania (350 milioane), Turcia (371 milioane), Canada (400 milioane). Potrivit studiului, există doar două țări, din cele analizate, care depășesc România în cifre absolute. Și în acest caz țara noastră le depășește la capitolul procentelor din PIB. Astfel, în Marea Britanie, bugetul MI5 este echivalent cu 2,4 miliarde de euro, adică 0,33% din PIB. În România, bugetul SRI este 0,45% din PIB. În SUA, FBI are un buget echivalat cu 6,5 miliarde de euro, adică 0,13 % din PIB.
Potrivit autorilor analizei, din toate țările verificate, doar SRI ține secret numărul angajaților. Turcia, Polonia şi Italia furnizează către presă măcar cifre aproximative, în timp ce restul sunt publice.
Acum câțiva ani de zile, cotidianul italian „La Repubblica“ a avansat cifra de 12.000 de angajaţi ai SRI, fiind citat Cătălin Harnagea, fost director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE). O cifră similară a fost oferită și de Claudiu Săftoiu, și el fost director al SIE. Oficialii SRI s-au ferit să dea date, fostul director George Maior rezumându-se să spună că serviciul are 3.000 de ofițeri operativi, dar refuzând să precizeze cifra totală a angajaților.
Autorii analizei citate folosesc cifra de 12.000 de angajați, luând ca reper bugetul de salarii. O primă observație. Chiar luând drept reper cifra de 3.000 de ofițeri operativi, România depășește la număr total serviciile secrete din țări precum Italia (1.600), Canada (2.449) sau Germania (2.641). Dacă luăm drept reper cifra de 12.000 de angajați, SRI depășește serviciile similare din Franța (3.300), Spania (3.500), Marea Britanie (3.961), Polonia (5.000), Turcia (8.000). Dacă luăm în calcul numărul de angajați ai serviciului secret la 100.000 de locuitori, România – cu 60 – ocupă detașat primul loc. Polonia are 12,8 la 100.000 de locuitori, SUA – 11,3, Turcia – 10,4, iar numărul cel mai mic se regăsește în Italia – 2,7.
Generalul Iliescu: SRI a folosit banii pentru a se transforma în poliție politică
În primăvara acestui an, fostul șef al SPP, generalul Dumitru Iliescu a reclamat Serviciul Român de Informații la Curtea de Conturi.
Dumitru Iliescu arată în scrisoarea către Curtea de Conturi că există indicii că George Maior și Florian Coldea „au organizat și desfășurat, în perioada 2006-2016, multiple acțiuni și activități contrare prevederilor legale, acțiuni care nu se încadrau in domeniul lor de competență, dar care au fost finanțate din bugetul instituției”.
Potrivit sursei citate, conducerea SRI a „deturnat fondurile alocate și a folosit banii noștri pentru a se transforma în poliție politică”. Iliescu afirmă că suportul solicitării către Curtea de Conturi îl constituie rapoartele anuale ale SRI.
”De fapt activitatea SRI, în toată perioada de referință, a fost direcționată, în mod ilegal, spre strângerea de probe care să fie folosite în dosarele penale ale DNA, pe baza unor protocoale declarate ilegale de către Curtea Constituțională a României, în baza cărora lucrătorii instituției au participat inclusiv la efectuarea actelor de procedură penală, la încălcarea flagrantă a drepturilor și libertăților cetățenești, punând serios în pericol Siguranța Națională a României.
Conducerea SRI a deturnat fondurile alocate și a folosit banii noștri pentru a se transforma în poliție politică, pentru a scoate de pe scenă oameni politici, oameni de afaceri români, cărora le-au distrus afacerile, ziariști, magistrați, ofițeri, specialiști în diverse domenii de activitate, a căror singură vinovăție a fost doar aceea că erau incomozi sistemului de forță și afectau interesele ilegitime ale partenerilor lor externi. Deși știau că persoanele monitorizate în acest mod nu afectau în niciun fel Siguranța Națională, au continuat să le urmărească foarte mulți ani, cheltuind pentru aceasta sume enorme de bani”, arată generalul Dumitru Iliescu în scrisoarea adresată Curții de Conturi.
