Biserica Reformată din Cluj, restaurată printr-un proiect european în valoare de 15 milioane de lei
Biserica Reformată Centrală din Cluj, cea mai mare clădire în stil gotic din Transilvania, a fost sfințită duminică de episcopul Kato Bela, după ce a trecut printr-un amplu proces de restaurare.
Lăcașul de cult, fondat de Matei Corvin la finalul secolului al XV-lea, a fost restaurat cu fonduri europene, dar și cu sprijinul Guvernelor de la București și Budapesta. Lucrările, care au durat aproximativ doi ani, au costat aproape 19 milioane de lei, dintre care 15 milioane de lei finanțare europeană.
Biserica a necesitat o serie de lucrări de igienizare și curățare, dar, din cauza vechimii și a unora dintre materialele folosite la construire, clădirea le-a pus proiectanților și probleme de rezistență.
Proiectarea efectivă a fost precedată de elaborarea releveului digital al clădirii, precum și evaluarea stării tehnice și o serie de analize care să determine starea materialului lemnos, a picturilor murale.
Scopul principal al amplei lucrări de restaurare a fost, dincolo de consolidarea structurală și restaurarea fizică, reabilitarea spațiilor bisericii, precum și a turnului și a porticului claustrului.
În cursul secolului al XX-lea biserica a trecut prin două renovări, dar ultima a avut loc acum o jumătate de secol, timp în care s-a observat o degradare accelerată a clădirii, care a impus necesitatea acestui proiect de restaurare.
„Eparhia reformată din Ardeal are peste 650 de biserici, multe dintre ele se află în categoria A și B de monumente, iar necesitatea de restaurare a lor depășește capacitățile eparhiei. Chiar această construcție a Bisericii Reformate Centrale a fost făcută cu sprijinul unor oameni bogați care au contribuit la ridicarea ei. De aceea, nu ne putem aștepta ca numai din donațiile enoriașilor să putem conserva și păstra aceste clădiri. Prin urmare, este important să amintim că restaurarea a fost posibilă cu sprijinul UE și al Guvernelor român și maghiar. Biserica este cea care trebuie să păstreze aceste valori, care sunt importante indiferent de apartenența etnică sau religioasă, deoarece oricine trece pragul bisericii poate fi părtaș la aceste valori”, a declarat episcopul Kato Bela.
La rândul său, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a subliniat că biserica a fost și este o bijuterie arhitectonică și un monument foarte important pentru oraș, pe care municipalitatea îl va promova de câte ori va avea ocazia.
„Aici, la Cluj, avem acest avantaj de a fi diferiți, dar împreună și cred că în asta constă puterea noastră. Avem nu mai puțin de cinci religii reprezentate în Cluj. Nu veți găsi cu ușurință azi în lume o asemenea diversitate, o asemenea îmbinare a cupolelor bizantine cu turnurile gotice. Avem șansa de a avea un obiectiv modern, restaurat la standarde europene, cu care primăria se va mândri. Este o bijuterie arhitectonică”, a spus primarul.
Cunoscută și sub numele de Biserica Reformată din Ulița Lupilor (cum i se spunea în vechime străzii Mihail Kogălniceanu de azi), clădirea a fost construită între anii 1486-1503. Potrivit istoricului clujean Lukacs Jozsef, primul document referitor la înălțarea lăcașului de cult datează din 9 septembrie 1486. Atunci primarul Clujului, Szabo Ambrus, și consiliul orașului au decis să doneze călugărilor franciscani un teren aflat în imediata apropiere a Bastionului Croitorilor pentru a se ridica o biserică și o mănăstire.
Construcția propriu-zisă începe în 1487 sub supravegherea călugărilor franciscani minoriți și cu susținerea regelui Matei Corvin, care moare în 1490. După acest an, construcția este continuată cu sprijinul regelui Vladislav al II-lea al Ungariei din veniturile obținute din mineritul sării. Biserica a fost finalizată în anul 1510, având aspectul unui castel medieval, motiv pentru care mai este denumită și Biserica-Cetate.
La festivitatea de duminică au participat și ministrul Guvernului Ungar pentru resurse umane Balog Zoltan, secretarul Comisiei de politică externă în cadrul Parlamentului de la Budapesta, Nemeth Zsolt, precum și secretarii de stat din Guvernul Ungarei Potapi Arpad și Novak Katalin, dar și viceprimarul Anna Horvath, vicepreședintele CJ Cluj, Istvan Vakar și europarlamentarul Iuliu Winkler.
Foto: transilvaniareporter.ro
