Biserica mureşeană concurează dogmele partidului

În toate timpurile, Biserica a reprezentat o forţă capabilă să polarizeze în jurul ei oameni din toate categoriile sociale, dar şi nemulţumiri de ordin socio-economic. Simplu prin conţinutul de idei, dar penetrant în conştiinţa publică, mesajul Bisericii a fost considerat de regimul comunist ateu ca fiind unul capabil de a eroda sistemul. Etichetate drept obscurantiste şi retrograde, concepţiile religioase erau combătute cu orice ocazie. Drept urmare, Biserica – şi activitatea religioasă în general – erau atent supravegheate de regim prin instituţiile abilitate, iar activitatea religioasă analizată periodic. Nici Biserica mureşeană nu a făcut excepţie de la acest “tratament”.  

Trebuie să recunoaştem că după lovitura de stat din România din decembrie 1989 – dată cu concursul unor unor forţe externe – cea mai mare capacitate de adaptabilitate la noile timpuri ce se prefigurau atunci au dovedit-o comuniştii din eşalonul doi al PCR. În urmă cu circa treizeci de ani, aceştia erau zeloşi activişti ai partidului de guvernământ. Astăzi, risipiţi în diverse partide şi instituţii – ceea ce nu-i împiedică pe unii să dezerteze şi să reîncadreze în alte partide după cum bate "vântul schimbării", fapt care dovedeşte că au un spirit înnăscut al orientării – se încăpăţânează să creadă că mai reprezintă ceva sau pe cineva. Întrebarea pe care ţi-o pui firesc: activişti din vocaţie sau din oportunism? Parte dintre ei îi cunoaşteţi (şi recunoaşteţi) şi dumneavoastră, dar îi acceptaţi în funcţiile dobândite graţie "experienţei" lor din trecut…Din comoditate, din laşitate sau pur şi simplu din prea multă lehamite. E un adevăr incontestabil că prin ei, sub o anumită formă, de fapt sistemul comunist a supravieţuit în timp dovedindu-şi în acest fel capacitatea de adapatabilitate.    

“Cadrele didactice mureşene sunt nepermis de tolerante”

În luna martie a anului 1974, un numeros colectiv de activişti de partid aparţinând Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a efectuat pe durata a două săptămâni, un control în judeţul Mureş. Scopul? Analiza gradului de preocupare al organelor de partid din judeţ vis-à-vis de educaţia materialist-dialectică a maselor. Comisia de control condusă de Alexandru Szabo, adjunct de şef de secţie propagandă al C.C. al P.C.R., a făcut mai multe constatări pozitive, dar cele mai multe constatări erau însă negative. Trei dintre acestea erau cât se poate de clare şi nu lăsau loc nici unui echivoc. În consecinţă, trebuiau luate urgent măsuri. În cuprinsul raportului de control se preciza: confesiunile religioase din judeţul Mureş şi sectele sunt încă destul de puternice, manifestări tradiţionale precum "Sărbătoarea coroanei" (la Daneş şi Albeşti), "Culesul strugurilor" (la Albeşti) şi "Sărbătoarea căluşilor" (la Saschiz) trebuie scoase de sub influenţa bisericii, iar multe din cadrele didactice mureşene erau considerate nepermis de tolerante faţă de manifestările religioase din şcoli, dar şi din societate în general. Aveau, ca să mă exprim în stilul caracteristic epocii, "un nivel politic scăzut". Analiza celor constatate a avut loc la Palatul Culturii din Târgu-Mureş, pe data de 19 martie 1974 într-o şedinţă a comisiei de control. Aceasta s-a desfăşurat în prezenţa lui Iosif Banc, prim-secretar al Comitetului Judeţean de Partid Mureş, dar au participat şi alţI activişti cu funcţii de răspundere, precum şi şefii unor instituţii importante din judeţ.

Cameleonismul politic nu a avut niciodată bariere etnice

Citite la peste 30 de ani, luările de cuvânt ale acestor activişti de partid sunt de-a dreptul penibile, mai ales dacă ne gândim că mulţi dintre ei sunt astăzi fervenţi "creştini de duminică" şi ar putea fără un efort prea mare să–ţi ţină adevărate dizertaţii despre Dumnezeu, viaţa de dincolo, despre Biblie şi alte subiecte pe care cândva le combăteau cu virulenţă. Cameleonismul nu cunoaşte timp şi nici bariere etnice. L-au practicat deopotrivă românii, maghiarii şi germanii. Pentru a fi cu adevărat imparţiali, să nu-i uităm însă nici pe evreii mureşeni. Iosif Banc a fost cel care a prezentat pe scurt raportul cu concluziile comisiei de control, după care mai mulţi activişti mureşeni şi-au exprimat părerea pe marginea celor constatate. {eful secţiei propagandă al C.J. Mureş al P.C.R., Romeo Pojan, spunea la un moment dat: "…am reuşit să cunoaştem aria de răspândire a cultelor şi sectelor, centrele de rezistenţă ale acestora, caracteristicile lor. Trebuie să învăţăm mult, să cunoaştem tocmai acele metode prin care ele acţionează…dacă nu dăm noi activiştii cunoştinţe, nu satisfacem noi această cerinţă spirituală a omului nou, indiferent de nivelul lui de pregătire, vine biserica, secta cu predicatorii ei şi inoculează credinţa, convingerea şi acestea sunt greu de şters din conştiinţă…" Inspectorul teritorial la departamentul cultelor, Tanko Arpad a ţinut să completeze: "În judeţul Mureş activează foarte intens şi veridic aproximativ 10.000 de sectanţi şi alte categorii de credincioşi, adulţi, propagandişti înfocaţi care sunt gata la orice ca să ducă această muncă religioasă. Sectele acestea sunt foarte mult ajutate cu materiale din străinătate…În judeţul nostru în momentul de faţă activează peste 400 de preoţi, cu diferite credinţe, la diferite culte, dar preoţii aceştia sunt ajutaţi de consiliile parohiale, în jur de 14.000 de oameni şi de mulţi membrii de partid care fac parte din aceste consilii parohiale…"

Nunţile UTC-iste, o soluţie de a combate religia

Schiroki Horst, activist de partid de la Sighişoara avea aprecieri critice la adresa cadrelor didactice care, în opinia lui, nu s-au implicat suficient în a combate fenomenul religios. La fel de critic s-a dovedit a fi şi inspectorul general al ISJ Mureş, Iuliu Raţiu care spunea: "Tinerii absolvenţi care intră în rândurile cadrelor didactice şi predau ştiinţele sociale nu acţionează în cunoştinţă de cauză, iar brigada de control a sesizat acest lucru". "Tovarăşul" Kapusi, şeful Comisiei pentru răspândirea culturii în judeţul Mureş, venea chiar şi cu "soluţii" pentru combaterea fenomenului religios: "Consider că nu s-a făcut totul în ce priveşte ceremonia la căsătorie, la majorat şi alte evenimente importante din viaţa oamenilor. În urmă cu 11 ani aveau mare ecou nunţile UTC-iste. N-ar fi r