Periodic, CJ Cluj alimentează cu milioane bune conturile Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului care cheltuiesc banii publici pe renovarea bisericilor. Banii sunt dați în vigoarea unui protocol încheiat în 2004 între arhiepiscopie și CJ Cluj, când șeful administrației județene era Grațian Șerban, din partea PSD. Cea mai recentă sponsorizare a administrației județene este de aproape 1,6 milioane de lei, o parte din bani fiind cheltuiți pe refacerea mozaicului din Catedrala Mitropolitană Cluj-Napoca.

Făcând un calcul general, în ultimii ani CJ Cluj a dat peste un milion de euro, din fonduri publice, Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. Banii au mers, în principal, pe renovarea bisericilor din județ.

Aceste distribuiri de fonduri se fac în baza unui protocol de colaborare care, până acum, nu a văzut lumina tiparului, încheiat între administrația județeană și arhiepiscopia. În linii generale, termenii acestei înțelegeri sunt următoarele: CJ Cluj vine cu banii, iar arhiepiscopia se ocupă de ”sensibilizarea” populației. Nu de puține ori, preoții din diferite parohii s-au implicat în campanii politice prin care au susținut ”mâna milostivă” a celui care a sponsorizat biserica.

Serban Gratian, pre;edintele CJ Cluj care a semnat acordul cu bisericile din Cluj

În 2004, CJ Cluj, condus atunci de PSD-istul Șerban Grațian, a semnat mai multe convenții de colaborare reprezentanții cultelor din județ. Protocolul încheiat cu Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului a provenit din ”dorința comună de a participa la soluționarea problemelor sociale și de a dezvolta proiecte culturale comunității clujene”.

Printre obiectivele comune se numără punerea în aplicare a programelor sociale comune, elaborarea de programe culturale, promovarea valorilor religioase.

Clauzele obligă CJ Cluj să acorde sprijin financiar obiectivelor menționate anterior, precum și a altor programe, să ofere consultanță pe probleme specifice și să participe la promovarea proiectelor derulate în comun.

În același timp, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului se obligă prin protocol ”să participe la inițiativele de sensibilizare și conștientizare a comunității clujene, să desfășoare programe de servicii sociale, să dezvolte parteneriate cu instituțiile aflate în subordinea CJ Cluj”.

Protocolul are și un aspect cultural și clauze comune care constau, în principal, în organizarea unor întâlniri trimestriale. Convenția încheiată avea o valabilitate de doi ani, adică până în 2006.

Preoții și politica

În anul electoral 2014, CJ Cluj a dat bisericilor ortodoxe din județ aproximativ 3,6 milioane de lei. În preajma campaniei electorale de atunci, șefii județului au fost surprinși în ”pelerinaje” pe la bisericile din județ. Politicienii erau îmbrăcaţi în straie populare și la finalul slujbelor ei le ofereau enoriașilor icoane şi drapele tricolore.

În același an, preoții din județul Cluj ar fi primit o circulară de la Mitropolia Clujului prin care li se cerea să spună enoriașilor să voteze cu un președinte care să fie “creștin, ortodox, român”, potrivit TVR Cluj. Reporterii postului de televiziune au înregistrat mai mulți preoți care au recunoscut că au primit asemenea indicații și pe care le-au urmat.

Ioan Roman

Unul dintre cele mai cunoscute cazuri de preoţi care au făcut politică este cel al lui Ioan Roman, din eparhia Someşeni,  judeţul Cluj. El are la activ două mandate de consilier judeţean, un mandat de deputat PNTCD între 1996-2000, iar în 2000 a candidat la Camera Deputaţilor ca independent. Până în 2004 a fost şi membru PNL Cluj. După ce Sinodul Bisericii Ortodoxe a interzis implicarea preoţilor în politică, Roman a renunţat la funcţia de membru al unui partid, dar a continuat să cocheteze cu politica. În 2008, Roman a susţinut: “Voi candida la Consiliul Judeţean Cluj ca independent. Cred ca este absolut necesară prezenţa bisericii în luarea deciziilor”. El a beneficiat de decizia luată în 2008, de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe ca preoţilor să le fie permisă candidatura la funcţia de consilier local şi consilier judeţean. Aceasta în condiţiile în care a rămas valabila hotărârea din 2004, care le interzicea intrarea în politică, astfel preoţii pot candida la aceste funcţii doar ca independenţi. De asemenea, ei nu se pot înscrie în partide politice şi nu pot candida la Primărie sau Parlament. Roman nu a reuşit să intre în Consiliul Judeţean, întrucât Mitropolitul i-a interzis candidatura.

În 2012, numele lui Ioan Roman a fost din nou vehiculat la alegerile parlamentare. „A fost vehiculată o variantă în care Forţa Civică să obţină acest colegiu dar cel puţin la nivel de Alianţă pe Cluj este susţinută candidatura părintelui Roman. Repet, va trebui discutată zilele următoare la nivel de Bucureşti. Este şi aici o discuţie. Până la urmă din discuţiile cu dumnealui am înţeles că va rămâne să se suspende din această activitate cel puţin pe această perioadă după care, în funcţie de rezultat, să vedem care va fi procedura mai departe”, a declara atunci Horea Dan, preşedintele PNŢCD Cluj. Din nou, Mitropolia i s-a interzis să candideze.

Preotul candidat la Primăria Florești a ajuns om de afaceri

Dinu Criste, un fost preot din Florești și fost candidat la postul de primar din localitatea clujeană, s-a apucat de afaceri. El a deschis o făbricuță în care produce ciocolată.

Dinu Criste

Investiţia în business a fost de 80.000 de euro, 50% din sumă fiind atrasă prin Start-Up Nation. El a deschis în noiembrie anul trecut un atelier de producție a ciocolatei după o rețetă belgiană în comuna Sâncraiu.

Criste lucrat în trecut ca jurnalist la TVR Cluj si AGRO TV, a fost preot în Valea Gârbăului, dar este și om de afaceri. A construit în trecut trei blocuri în Florești și deține terenuri în comuna de lângă Cluj-Napoca, unde și locuiește.

În 2016 el a fost suspendat de Înalt Prea Sfințitul Andrei Andreicuț după ce Criste s-a hotărât să treacă peste decizia Sinodului și și-a depus dosarul de candidatură la Primăria Florești.

Majoritatea ia caimacul

Protocoale similare au fost încheiate și cu reprezentanții celorlalte culte din județ, dar ținând cont că ortodocșii sunt majoritari ei au primit cei mai mulți bani. Spre exemplu în 2019 CJ Cluj a dat arhiepiscopiei clujene 1.583.000 lei. Anul trecut suma dată a fost de 1.323.400 lei.

În martie 2015, CJ Cluj a dat 791.450 de lei pentru bisericile ortodoxe din județ, iar în anul electoral 2014 aproape 3,6 milioane de lei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.