În urmă cu aproximativ cinci ani, autorităţile din Bistriţa, şi nu numai, erau în culmea fericirii dat fiind faptul că se anunţa aprobarea pentru finanţare a unui proiect de anvergură pentru judeţul nostru, în valoare de 120 milioane de euro – construirea unui spital judeţean de urgenţă.
Anunţul a fost făcut chiar de ministrul Sănătăţii de la acea vreme şi care acum se află din nou în fruntea aceluiaşi minister – Eugen Nicolăescu. Bistriţenii au rămas însă doar cu anunţul, fiindcă nu s-a mai întâmplat nimic din cauză că proiectul a fost sistat.
Peste 40 de milioane lei, adică aproximativ 11 milioane euro, a cheltuit Ministerul Sănătăţii în 2008 pentru întocmirea unor studii de fezabilitate pentru construirea a 32 de spitale de urgenţă, în întreaga ţară. Construcţia noilor spitale făcea parte din programul strategic al Ministerului Sănătăţii pentru perioada 2008-2010, minister la cârma căruia se afla Eugen Nicolăescu, care ocupă acum aceeaşi funcţie.
După ce s-a schimbat guvernarea, proiectele au rămas… în aer, iar prin 2011, ministrul Sănătăţii de atunci, Atilla Cseke, anunţa că marele proiect care viza construirea unor spitale noi este sistat.
Din 32 de proiecte, 15 au primit undă verde pentru finanţare
În 2008, Ministerul Sănătăţii a dat undă verde pentru finanţarea a doar 15 proiecte din cele 32 existente pentru construirea de spitale de urgenţă în ţară. Motivul pentru care jumătate din proiectele existente au fost tăiate de pe lista de investiţii, deşi pentru întocmirea acestora şi a studiilor de fezabilitate necesare se cheltuiseră deja aproximativ 11 milioane de euro, a fost lipsa banilor. Cu două luni înainte ca cele 15 proiecte să primească undă verde pentru finanţare, ministerul anunţa că investiţiile pentru construirea de noi spitale de urgenţă sunt stopate din cauza lipsei resurselor financiare. Ulterior s-au purtat negocieri cu Banca Mondială, în urma cărora ministerul a primit acceptul pentru finanţarea a doar jumătate dintre proiecte, mai precis se vorbea despre finalizarea a 15 proiecte care vizau construirea spitalelor de urgenţă – 8 regionale şi 7 judeţene -, printre care se număra şi cel al judeţului Bistriţa-Năsăud.
Milioanele de euro nu au mai ajuns la Bistriţa
Conform datelor de la acea vreme, la Bistriţa urma să fie construit un spital cu circa 230 de paturi, deşi iniţial se prevăzuseră 450, iar valoarea investiţiei se ridica la aproximativ 120 de milioane de euro, cu 95.000 de euro mai mică decât valoarea iniţială. Totodată, în proiect era prevăzut ca spitalul ce urma a fi construit la Bistriţa să fie dotat şi cu un heliport.
Pentru construirea respectivului spital, municipalitatea bistriţeană a pus la dispoziţie patru hectare de teren, situate pe strada Tărpiului. Locaţia a stârnit la un moment dat destule controverse, fiindcă se află în imediata apropiere a unui cimitir şi a Penitenciarului Bistriţa. S-a ajuns, însă, la concluzia că aceasta este cea mai potrivită, deoarece acolo stâlpii de electricitate nu încurcă aterizarea sau decolarea elicopterului de pe pista care ar fi urmat să fie amplasată deasupra clădirii, iar accesul ambulanţelor ar fi uşor, în sens unic, de pe şoseaua de centură.
Dacă toate ar fi mers ca unse, în patru ani, deci în 2012, Bistriţa şi judeţul s-ar fi ales cu un spital de urgenţă nou nouţ şi cu toate dotările necesare. Nu a fost să fie aşa, deşi culmea la acea vreme a avut loc chiar şi licitaţia pentru desemnarea constructorului clădirii. Odată cu schimbarea orânduirii din fruntea ţării plus criza economică ce s-a abătut asupra noastră şi a lumii întregi, finanţările au fost sistate şi proiectele puse la păstrare în sertarele ministerului.
Ministerul, dispus să doneze documentaţia
Prin 2011, cu ocazia unei vizite la Bistriţa, Cseke Attila, ministrul de atunci al Sănătăţii, declara printre altele că acolo unde se doreşte construirea unui spital, ministerul va pune la dispoziţie toată documentaţia necesară.
„Vrem să sprijinim autorităţile locale care doresc să se implice în sistemul sanitar. Este păcat să pierdem materialele pe care le-am realizat în perioada în care ministerul avea ca obiectiv construirea de spitale judeţene de urgenţă. Autorităţile locale pot valorifica documentele dacă doresc să construiască unităţi sanitare prin parteneriat public-privat sau din fonduri proprii. Vom pune la dispoziţie gratuit documentele de care au nevoie”, declara Cseke Attila.
Deci, teoretic autorităţile locale şi judeţene, implicate până în 2008 activ în respectivul proiect pentru construirea unui spital de urgenţă în Bistriţa-Năsăud ar fi putut solicita documentaţia. Însă ce ar fi putut face cu ea? Eventual să o păstreze ca şi cei de la minister într-un sertar, fiindcă să găsească sursa de finanţare cu cei 120 de milioane de euro necesari, nici pomeneală.
Poveste veche, uitare sigură
Dacă s-a renunţat definitiv sau nu la proiectul care a fost lăsat baltă la jumătatea drumului, autorităţile nu au foarte multe cunoştinţe.
Una dintre părţile implicate şi Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud (DSP BN). Din declaraţia directorului instituţiei, dr. Anca Andriţoiu, dată Gazetei de Bistriţa, putem concluziona un singur lucru: nici nu s-a renunţat, nici nu se face nimic.
„Noi am ajuns atunci (n. r. – 2008) inclusiv în faza de licitaţie, ştiam cine vine să construiască. Ulterior, după ce s-a schimbat guvernul, cei care au venit nu au mai considerat ca prioritate… nu ştiu ce s-a întâmplat cu banii. În orice caz, eu întrebând, mi s-a spus că nu s-a renunţat total la idee, dar totuşi de atâţia ani nu s-a mai întâmplat nimic. Eu cred că nu sunt fonduri. Am discutat şi cu domnul Cseke, când era ministru, pe tema aceasta şi mi-a spus: deocamdată nu ştim, să vedem, nu am renunţat total la idee. Acum ministrul Nicolăescu zicea că acele studii de fezabilitate o să le folosească cândva, le va pune la dispoziţia celor care vor să construiască. Există nişte studii întocmite de nişte austrieci, foarte documentate, dar trebuie să fie cine să vrea şi să poată să construiască. Din ce ştiu de la domnul Nicolăescu, banii au fost alocaţi pentru perioada aceea, dar nu ştiu ce s-a mai întâmplat. Nu zice nimeni că s-a renunţat, dar nici nu s-a mai întâmplat nimic”, a declarat dr. Anca Andriţoiu, directorul DSP BN.
În ceea ce priveşte Primăria Bistriţa, care a pus la dispoziţie patru hectare de teren pentru construirea noului obiectiv, suprafaţa respectivă a rămas şi ea în stand-by.
„Ceea ce s-a mai întâmplat, nu ştiu. Noi am pus la dispoziţie terenul, fiindcă asta era din punctul nostru partea noastră de contribuţie. Ni s-a cerut şi noi am oferit, urmând ca finanţarea efectivă să fie făcută de Ministerul Sănătăţii şi, dacă nu mă înşel, şi cu o contribuţie a Consiliului Judeţean, fiindcă ideea era să deservească întreg judeţul. Suprafaţa este în continuare a noastră fiindcă noi nu am donat-o ci am pus-o la dispoziţie cu condiţia realizării obiectivului. Oricum acolo nu există încă un proiect tehnic, dar dacă se va ajunge din nou în situaţia în care să o punem la dispoziţie, proiectul tehnic va fi făcut pe coordonatele respective. Povestea este însă foarte veche, nu ştiu dacă cineva o va mai relua”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Mihai Ruşti, purtătorul de cuvânt al municipalităţii bistriţene.
Liana Mureşan
