BNS este singura confederaţie sindicală care a semnat marţi acordul, considerând corecte principiile legii unice de salarizare a bugetarilor, celelalte trei confederaţii spunând că doresc mai întâi rezolvarea problemei salariale din învăţământ şi asumarea documentului de către partidele politice.

Liderul BNS, Dumitru Costin, a afirmat marţi că a semnat acordul referitor la principiile care vor sta la baza elaborării legii unice de salarizare în sistemul bugetar, arătând însă că există discrepanţe mari între acestea şi modul cum a fost construită politica salarială pentru anul 2009. Dumitru Costin a declarat la ieşirea de la Guvern, unde a avut loc întâlnirea dintre sindicate, patronate şi reprezentanţii Guvernului că, deşi a semnat acordul, a atras atenţia, notând şi pe document, că între voinţa Executivului de a susţine principiile legii salarizării unice în sistemul bugetar şi modul în care a fost construită politica salarială pe anul 2009 există discrepanţe foarte mari. "Politica salarială este centrată pe şefi, pe foarte mulţi şefi, care vor fi plătiţi foarte bine. Nicio formaţiune politică nu va fi entuziastă să modifice politica salarială", a declarat liderul Blocului Naţional Sindical (BNS). El a adăugat că a semnat totuşi acordul,pentru că nu putea să refuze principiile care sunt corecte şi la care au lucrat şi reprezentanţii BNS. În opinia lui Costin, principiile pe care este concepută politica salarială trebuie revizuite.

Celelalte confederaţii nu se lasă

Preşedintele CNSLR Frăţia, Marius Petcu, a anunţat că organizaţia pe care o conduce nu va semna un acord cu Executivul. El a arătat că premierul Călin Popescu Tăriceanu nu a dorit să discute, la întâlnirea de marţi de la Guvern, despre priorităţile momentului legate de creşterile salariale în 2008 şi 2009 şi că între confederaţiile sindicale şi Executiv există o stare conflictuală evidentă. Nici Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ nu va semna niciun document cu actualul Executiv din partea federaţiei pe care o reprezintă, potrivit preşedintelui FSLI, Aurel Cornea. La rândul său, vicepreşedintele Cartel Alfa, Romulus Niţă, a declarat că a cerut amânarea semnării acordului pentru a avea timp să convingă toate partidele implicate în campania electorală să îl accepte. Niţă a precizat că nu a semnat acordul, nu pentru că nu ar fi de acord cu principiile de la baza legii unice de salarizare în sistemul bugetar, ci pentru că partidele politice nu şi-au asumat acest acord.
"Am transmis premierului că această întâlnire a fost un eşec, am solicitat să amâne semnarea pentru a putea convinge partidele politice să semneze sau pentru a ne da o justificare pentru care nu vor să semneze. Premierul a solicitat totuşi semnarea, dar în acest context nu avem nicio garanţie că cele două partide mari ,care vor forma următorul Guvern, vor fi de acord cu acest document", a spus vicepreşedintele Cartel Alfa. Potrivit lui Niţă, este posibil ca Ordonanţa adoptată de Guvern luni seară să constituie un motiv pentru care partidele politice nu au semnat acordul. "La mijloc este o chestiune politică, nu vrem să intrăm în jocuri politice, vrem ca toate partidele politice să îşi asume acest acord. Credem că el va fi semnat de partidele politice, dar azi nu au făcut-o din cauza Ordonanţei Guvernului de luni seară", a mai spus Niţă. Preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Iacob Baciu, a declarat că nu a semnat acordul, deoarece vrea mai întâi aplicarea legii de majorare cu 50 la sută a salariilor profesorilor. "Nu vom semna acest acord până nu se soluţionează problema învăţământului. Avem o lege organică şi dorim aplicarea ei. De asemenea, vrem şi o lege unitară în sistemul bugetar, însă după ce se aplică legea votată în Parlament, de majorare cu 50 la sută a salariilor profesorilor", a spus Baciu. Liderul CSDR a mai spus că premierul Tăriceanu le-a comunicat sindicaliştilor că legea pentru majorarea salariilor profesorilor nu are nimic în comun cu legea de salarizare unică în sistemul bugetar. Şi preşedintele UGIR-1903, Cezar Corâci, a declarat că nu a semnat acordul, considerând însă că este necesară o lege de salarizare unică în sistemul bugetar, dar documentul trebuie asumat de întreaga clasă politică. "Noi am încercat să facem unele corecţii pe acest proiect de lege, dar nu a existat nicio consultare. I-am cerut premierului o întrevedere pentru a discuta problemele importante ale economiei, care nu a avut loc şi ni s-a pus în faţă un text care conţine unele erori", a apus Corâci. Premierul Tăriceanu i-a acuzat de populism pe liderii partidelor parlamentare care au absentat la discuţia de marţi, de la Guvern, cu sindicatele şi a anunţat că îi va invita din nou să semneze acordul privind legea salarizării bugetarilor pentru a demonstra ,astfel, că susţin principiile legii. El a arătat că prezenţa partidelor era necesară pentru a garanta că legea de salarizare în sectorul bugetar va fi finalizată în Parlament anul viitor, într-un interval de maximum şase luni. "Îmi pare foarte rău că un astfel de subiect de interes naţional este tratat de partidele politice exclusiv dintr-o manieră politicianistă ,din perspectiva campaniei electorale. Este evident că avem de a face cu o diferenţă fundamentală între discursul politic al partidelor şi refuzul de a participa la semnare, implicit nesemnarea documentului. Cu alte cuvinte, partidele care nu au semnat astăzi le invit ,explicit, să pună semnătura pe acest document ,dacă vor să arate prin fapte că, de fapt, susţin o astfel de lege, că nu o boicotează şi că nu sunt împotriva ei, cum s-a lăsat impresia prin absenţa de la momentul de astăzi", a declarat Tăriceanu, la finalul discuţiei cu sindicatele.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu i-a invitat la Guvern pe reprezentanţii partidelor parlamentare, precum şi pe cei ai confederaţiilor sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional, pentru semnarea acordului asupra principiilor de bază ale legii de salarizare a bugetarilor. Liderii PSD, PDL, PRM şi PC nu au acceptat însă invitaţia premierului, acuzând ordonanţele de urgenţă emise de Guvern pentru salarizarea profesorilor şi considerând că Executivul sfidează Parlamentul.

Executivul a decis la 28 octombrie, prin ordonanţă de urgenţă, ca termenul de aplicare a legii privind majorarea cu 50 la sută a salariilor profesorilor să fie prorogat până la 1 aprilie 2009. Ordonanţa a fost respinsă luni de Senat, Camera Deputaţilor fiind forul decizional în acest caz. Totodată, Curtea Constituţională urmează să ia o decizie în cazul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului, prin care a fost amânată aplicarea Legii de majorare cu 50 la sută a salariilor cadrelor didactice până în luna aprilie 2009, OUG fiind abrogată în urmă cu o zi. Guvernul a hotărât luni, prin ordonanţă de urgenţă, ca salariile profesorilor să fie majorate gradual cu până la 28%, de cele mai mari creşteri în procente urmând să beneficieze, în principal ,cadrele.

 (A.M.)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here