Blocurile de 10 etaje pe care Virgil Vamoș voia să le facă în Mănăștur nu se vor mai construi

Omul de afaceri clujean Virgil Sorin Vamoș, nepotul fostului politician clujean Traian Vamoș, a dat în judecată Primăria Cluj Napoca pentru că nu i s-a dat voie să construiască două blocuri de 10 etaje pe strada Parâng, una dintre cele mai aglomerate zone din cartierul Mănăștur. Suprafața parcelei este de 3500 mp. Motivul invocat de primărie este că în zona respectivă nu este permisă acest gen de dezvoltare imobiliară, zona fiind destinată, mai curând, parcurilor. Mai mult, pe o parte din terenul lui Vamoș, potrivit actelor de la dosar, se află vegetație forestieră.

Virgil Vamoș a arătat că a cumpărat terenul în 2018, iar vânzătorii i-au pus la dispoziție un certificat de urbanism emis în 2008 în care se face mențiunea expresă că, ”terenul încadrat în UTR L.6, poate fi utilizat pentru: elaborare PUD (Plan de urbanism de detaliu) și PAC (Proiect autorizație de construire) ”pentru construire două blocuri de locuințe colective cu regim de înălțime D+P+IO E și racordare la utilități”.

Omul de afaceri vroia să construiască în zona străzii Parâng din cartierul Mănăștur, iar în apropierea terenului pe care l-a cumpărat sunt construite blocuri cu 10 etaje.

Când a vrut să obțină autorizațiile pentru proiectul imobiliar, cei de la primărie i-au spus că certificatul de urbanism din 2008 este eronat.

”În informarea destinată Consiliului local, Direcția generală de urbanism arată în mod neîntemeiat că certificatul de urbanism nr. 2406 din 28.05.2008 ar fi fost eronat și că terenul s-ar fi aflat în zona pădurii de agrement”, arată Vamoș în cererea de chemare în judecată făcută împotriva primăriei.

În replică, reprezentanții primăriei au transmis că ”ceea ce se solicită practic de reclamant este modificarea documentației PUG, modificare care nu poate fi făcută în baza unei plângeri prealabile și nici printr-o hotărâre a instanței de judecată, în condițiile în care instanța de judecată nu are competența necesară în acest sens, aceasta dacă avem în vedere faptul că aprobarea PUG s-a realizat în baza unor expertize de specialitate. Tocmai pentru a demonstra că în speță nu poate fi reținut un exces de putere, conform poziției procesuale exprimate de reclamant, au adus în atenția instanței de judecată faptul că începând cu 22.02.2016, prin proceduri prealabile, Instituția Prefectului Județului Cluj a solicitat revocarea hotărârilor Consiliului Local prin care a fost revocată Hotărârea nr. 493/2014 privind aprobarea documentației „Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Cluj Napoca” urmare admiterii unor plângeri prealabile, considerând că acestea prezintă elemente de nelegalitate, respectiv „Avizul Arhitectului-șef de județ nr. 10/2014 este valabil doar pentru documentația vizată ca anexă la aviz Orice modificare ulterioară adusă documentației atrage după sine nulitatea actului, conducând la obligativitatea reluării procedurii de avizare, sub sancțiunea nulității Mai mult, modificările punctuale operate de autoritatea publică prin HCL de modificare a PUG au fost ulterior atacate în instanță de Instituția Prefectului județului Cluj, iar instanțele de judecată au anulat hotărârilor respective”, se arată în cadrul dosarului.

Mai mult, Primăria Cluj Napoca a explicat că certificatul de urbanism pe care Vamoș l-a fluturat în fața judecătorilor, pe lângă faptul că a expirat, este și eronat, având înscrisă încadrarea funcțională UTR L6.

”Certificatul este prea vechi, aceste acte se păstrează doar 5 ani, pentru a se putea verifica în ce circumstanțe a fost emis și ce documentație a stat la baza emiterii acestuia. Dincolo de aceste aspecte, reclamantul trecere cu vedere faptul că terenul a fost achiziționat de către acestea în anul 2018, când CU nr. 2406/2008 era de mult expirat, în 2010, iar cumpărătorul a avut posibilitatea de a se informa referitor la reglementările urbanistice existente la momentul achiziției prin solicitarea unui alt certificat de urbanism”, mai arată reprezentanții administrației locale clujene.

În final, judecătorii de la instanța de fond au respins cererea de chemare în judecată împotriva primăriei ca fiind nefondată, iar Curtea de Apel Cluj a menținut această decizie.

”Respinge ca neîntemeiat recursul formulat de recurentul Vamos Sorin-Virgil împotriva Sentinței civile nr. 1587/2021, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 3324/117/2020, pe care o menține în întregime. Definitivă. Pronunțată prin punerea minutei la dispoziția părților prin intermediul grefei azi, 7 februarie 2022”, arată soluția pe scurt a curții clujene.

În proces, Vamoș s-a judecat 16 ani cu Primăria Cluj Napoca și a câștigat

Timp de 16 ani, Primăria Cluj Napoca a încercat să îl facă pe omul de afaceri Virgil Vamoș să intre în legalitate cu blocurile construite pe strada Frunzișului. Nu a reușit pentru că procesul a fost tergiversat, cu teancuri de cereri de amânări, iar în cazul respectiv primăria a pierdut procesul.

Primăria arată că atunci când a depistat că dezvoltatorul construiește fără autorizație, pe lângă amenda de 1.000 lei, a dispus și intrarea în legalitate respectiv obținerea autorizației de construire pentru lucrările executate. Însă, pe Vamoș nu-l interesa autorizația, ci cum să facă să termine lucrările mai repede. Administrația locală a dispus încetarea lucrărilor și i-a făcut plângere penală. Nici aceste argumente nu l-au convins pe omul de afaceri clujean să intre în legalitate.

Abia după un an de la deschiderea procesului, Vamoș a cerut în cadrul procesului obligarea administrației locale să îi emită o autorizație de construcție. El spune că în 2005 a cerut emiterea unei autorizații, însă a primit răspuns că nu se poate da curs cererii sale deoarece construcția este executată ilegal și a adus grave prejudicii comunității prin întreruperea alimentării cu apă a cartierului Mănăștur.

În 2011, Vamoș a cerut suspendarea soluționării cauzei până la soluționarea irevocabilă a unui alt dosar în care cerea anularea Certificatului de urbanism nr.3845/05.10.2011 și obligarea Primarului mun. Cluj-Napoca la eliberarea unui Certificat de urbanism care să îi permită efectuarea unei documentații de urbanism în vederea derogării de la prevederile PUG și RLU pentru zona respectivă, în vederea intrării în legalitate a construcției și autorizării acesteia.

În 2017, imobiliarul clujean a făcut o cerere de repunere pe rol arătând că dosarul respectiv a fost soluționat. În același an, instanța a dispus suspendarea judecării cauzei la cererea tuturor părților pe considerentul că părțile încearcă o soluționare amiabilă a litigiului.

Vamoș și Primăria au mai simulat în instanță aceste mișcări de ”du-te vino” până la începutul acestui an, când omul de afaceri a invocat excepția lipsei calității procesual active a Municipiului Cluj Napoca și excepția prescripției dreptului material la acțiune al Primarului mun. Cluj-Napoca.

Cum să tergiversezi un dosar timp de 16 ani

Dosarul a avut doar câteva termene pe an! Spre exemplu, în 2005 a avut un singur termen, apoi abia în 2011 judecătorul și-a amintit de el și s-a uitat în acte de patru ori. În 2012 a mai avut un termen și următorul a avut loc abia în… 2017, an în care a văzut lumina zilei de cinci ori. În 2018 a mai avut loc un termen în care s-a dispus suspendarea cauzei, în anul următor a mai avut un termen în care s-a prelungit termenul de suspendare și la începutul anului acesta a fost reluată judecarea procesului.