Primarul Emil Boc si-a anuntat intentia pentru demararea unui parteneriat intre primariile localitatilor Floresti si Cluj-Napoca in vederea realizarii unui drum rapid care sa dea posibilitatea soferilor de a evita intrarea in oras daca se indreapta spre Turda, dar si pentru construirea unei ”mici centuri”, care sa treaca prin spatele hypermarketului Cora.
Edilul municipiului Cluj-Napoca a aratat ca existenta unor alternative de circulatie prin Floresti catre Cluj-Napoca vor fi utile pentru viitorul Spital Regional de Urgenta si vor permite extinderea transportului in comun, in special a tramvaiului.
Consiliul Judetean Cluj si Primaria Floresti vor investi intr-o mini-centura de la Floresti spre Cluj-Napoca, prin spatele Praktiker si Polus si care sa ajunga pe Valea Garbaului. ”Exista, din 2007, un proiect care vizeaza instituirea unei bretele de circulatie care vine din Floresti prin spate pe la Polus si iese la Valea Garbaului. Noi ne vom implica in amenajarea unui drum de un kilometru de pe Valea Garbaului spre Manastur, dar vom reabilita si drumul Sfantul Ion – Faget, pentru a duce traficul spre Calea Turzii. Aceasta bretea de circulatie are o importanta majora pentru cei care vor sa ajunga la Spitalul Regional de Urgenta, din Floresti si se va decongestiona DN 1”, a precizat Primarul Emil Boc. In plus, municipalitatea doreste sa prelungeasca drumul prin modernizarea soselei din Feleacu pana la Calea Turzii, banii fiind alocati de la bugetul local.
Florestiul demareaza anul acesta licitatia
Primaria Floresti a finalizat deja un studiu de fezabilitate pentru un drum de 3,2 km care ar urma sa faca legatura dintre aceasta comuna si municipiul Cluj-Napoca, proiect justificat de desele blocaje care au loc pe DN 1, a declarat pentru BuzzNews.ro primarul comunei, Horia Sulea. Acesta a confirmat pentru Gazeta de Cluj ca acest proiect va fi inclus in bugetul pe anul 2013 al localitatii pe care o conduce.
Primaria Floresti urmeaza sa organizeze licitatia pentru proiectul tehnic si executie, lucrarile fiind evaluate la 3 milioane de euro daca drumul se realizeaza integral la nivelul solului sau 4 milioane dce euro daca va fi construit un viaduct de aproximativ 500 de metri. Din cei 3,2 km ai drumului, 2.850 de metri se afla pe teritoriul administrativ al comunei Floresti, iar restul pe raza municipiului Cluj-Napoca. Potrivit lui Horia Sulea, sunt posibile in acest mai multe variante constructive. O varianta ar fi sa iasa pe strada Sf. Ion din Faget si alta in zona sectiei 4 politie, din capatul Manasturului.
Drumul pleaca din satul Tauti, care, de asemenea, va fi legat de comuna, si ar parcurge o serie parcele de pe Valea Garbaului, arata Ziua de Cluj. De aici, artera ar putea fi adusa pana in zona depoului de tramvaie. Mai departe, va fi rolul municipiului Cluj-Napoca sa lege aceasta artera, cel mai probabil, de strazile Sf. Ion – Fagetului, asa cum era prevazut inca de acum mai bine de doi ani, in momentul in care fostul primar Sorin Apostu planuia sa faca un cartier de locuinte pe Valea Garbaului. Mai mult, aceasta centura ocolitoare ar aduce beneficii si in cazul in care s-ar realiza proiectul Spitalului Regional de Urgenta.
Drum rapid prin Muzeul Apei
Boc a declarat ca doreste si realizarea unui al doilea drum de ocolire Floresti-Cluj, care sa porneasca de la nodul de autostrada din Gilau si sa intre in sensul giratoriu de langa Cora, la intrarea in cartierul Grigorescu. Astfel, cei care au drum in aceasta parte a orasului pot evita traficul din Floresti si de la podul din Manastur. Acest proiect ar implica si construirea unui pod peste Somes. ”Centura de Sud” va fi construita pe bani europeni, spune Emil Boc, iar din cei 8,5 km ai acestui drum rapid, 4 vor fi in municipiul Cluj-Napoca.
”Este un drum rapid, pe o distanta de 8,5 kilometri, de la nodul de Autostrada pana la sensul giratoriu de la Cora prin spate de la Cora. Trebuie si un pod peste Somes. Ar veni de la nodul de autostrada si nu ai mai veni prin Floresti si ai iesit direct la sensul giratoriu de la Cora. Aceasta bretea rapida ar ajuta si spitalul regional de urgenta”, a precizat Emil Boc.
Colegul sau din Floresti, insa, declara pentru Gazeta de Cluj ca acest proiect nu se poate realiza in varianta propusa de Emil Boc. Aceasta pentru ca drumul ar intra in zona de restrictie sanitara de pe terenul Companiei de Apa Somes, iar cursul sinuos al raului nu permite realizarea unui traseu prin construirea unui singur pod, care sa duca pana la capatul cartierului Grigorescu.
Uioreanu asteapta avizele
In vederea realizarii acestor proiecte, Boc sustine ca s-a consultat cu presedintele Consiliului Judetean Horea Uioreanu, astfel incat la aprobarea Planului Urbanistic General (PUG) de catre institutia condusa de acesta propunerea de realizare a noilor cai de circulatie sa fie cuprinse in regulile de urbanism. ”Noi vom propune acest proiect Consiliului Judetean. Circa 4 kilometri din acest drum sunt pe raza municipiului Cluj-Napoca si noi le vom finanta. Vom avea un studiu de fezabilitate si apoi vom sti pretul. Conteaza ca cei de la Consiliul Judetean Cluj si de la Primaria Floresti sa ne sustina”, a mai spus Boc.
Presedintele Consiliului Judetean Cluj se declara placut surprins de intentiile primarului Emil Boc de a realiza parteneriate cu institutia judeteana. ”Cele doua artere de circulatie gandite de domnul primar sunt investitii necesare oricarui oras civilizat si ma bucur ca le are in vedere pentru viitor. In ce ne priveste, constienti de importanta adoptarii noului PUG, il asiguram din nou pe domnul primar ca acesta va fi avizat de indata ce primaria va completa documentatia si va depune toate avizele cerute de lege”, a precizat Horea Uioreanu, presedintele Consiliului Judetean Cluj.
Diana Gabor
Centura care nu era centura
La Bistrita, primarul Ovidiu Cretu a incercat si el sa obtina finantare europeana pentru o Centura de Sud, dar nu a primit nici macar avizele necesare. Aceasta pentru ca varianta de ocolire este strict destinata celor care vor sa ocoleasca un oras, iar centura este cu totul alt lucru. Ordonanta 43 din 1997 privind regimul juridic al drumurilor la articolul 37 spune ca pentru decongestionarea traficului si protectia mediului se stabilesc variante ocolitoare aflate in afara intravilanului localitatii. Cu toate acestea, Centura de Sud a Bistritei, asa cum a fost ea proiectata de administratia Cretu, trece 5 km prin interiorul urbei.
Pe langa ca nu respecta legislatia in vigoare si nu are acord de mediu, aceasta a constituit si unul din motivele pentru care Primaria Bistrita se judeca in instanta. Unul dintre procesele intentate institutiei se judeca la Curtea de Apel Cluj, iar intimatii au cerut anularea recursului datorita nelegitimitatii participarii primarului la sedinta.
Prin intermediul procesului 8117/112/2010 intimatii Mariana Nacu, Silvian Craciun si Maxim Gagea cer recurentilor Consiliul Local al Municipiului Bistrita, dar si Primarului Municipiului Bistrita anularea actului administrativ pentru Centura de Sud a municipiului Bistrita. Intimatii au cerut anularea recursului motivand ca primarul nu a cerut mandat din partea consiliului local si ca desi este parte implicata in acest proces, Consiliul Local nu a fost nici macar instiintat.
