În administraţia primarului Emil Boc, orice afacerist imobiliar poate să îşi bage mistria şi să construiască fără să aibă documentaţia în regulă. La una dintre clădirile istorice (Pavilion C3) din cadrul ansamblului de pe Cetăţuie firma SC Dominus Vega, care este beneficiarul şi constructorul proiectului, a tăiat un o porţiune dintr-o alee şi a mai construit un corp de clădire. Lucrările au fost făcute sub girul unei autorizaţii de intervenţie de primă necesitate. Firma Dominus Vega îi aparţine lui Viorel Zaharia, consulul onorific al Republicii Sierra Leone la Cluj Napoca.
În urmă cu un an, firma luduşană Dominus Vega, patronată de administrată de Viorel Zaharia, a obţinut autorizaţia de construcţie 1406/ 11.08.2016 cu titlul de Lucrări de intervenţie de primă urgenţă la Pavilionul C3 – Ansamblul Cetăţuia Cluj Napoca.
În linii generale, autorizaţiile de construcţie pentru acest gen de lucrări sunt eliberate pentru a remedia o serie de probleme stringente care au apărut la un imobil vechi, nu însă pentru construcţia unui corp nou de clădire.
Însă, în cazul acesta firma Dominus Vega a construit un corp nou de clădire, decopertând o parte din digul de pământ pe care este o alee de promenadă din zona Cetăţuii. Lucrările au avut loc fără ca din partea administraţiei clujene să fie făcut vreun control care să verifice modul în care are loc execuţia lucrărilor la o clădire de patrimoniu istoric.
Contactat de reporterii Gazeta de Cluj, arhitectul Radu Spânu a avut o amnezie temporară.
”Nu ştiu, nu îmi aduc aminte despre ce este vorba acolo, nu am mai fost pe şantier de multă vreme acolo”, a declarat iniţial arhitectul clujean, completând imediat faptul că ”imobilul parcă are un tunel acolo, în spate, şi nu ştiu ce au făcut acolo, dacă au decopertat şi n-au acoperit”, a completat Radu Spânu.
Înaintea ungurilor şi românilor, la Cluj au fost termopanele
Reprezentantul firmei care deţine clădirea şi care a derulat lucrările respective de construcţie, Viorel Zaharia, susţine că noul corp de clădire care este înfrumuseţat cu geamuri termopan este acolo de 300 de ani!
”Acolo lucrurile sunt exact cum au fost! Eu vă cunosc pe dumneavoastră şi dumneavoastră mă cunoaşteţi pe mine! Da? Bun! Eu sunt consulul din Sierra Leone şi acolo este un fel de ambasadă, deci ne-am mai întâlnit! Acolo este totul făcut exact cum a fost! Ştiţi ce nu aţi văzut? Haideţi să vă spun eu: ăla se chema, original, Poarta Apei! În spate nu mai era folosită poarta! Noi nu am făcut decât am descoperit pământul şi am curăţat totul, am spălat piatra existentă, am spălat mărginile, deci am spălat tot! Noi nu am construit nimic! Nu sunt geamuri!A trebuit să facem izolaţii, am izolat cu carton! Ploua peste tot! Dacă vreţi eu vă trimit poze, mergem acolo să vă uitaţi, eu nu am nimic de ascuns! Fiecare piatră, când o să vedeţi o să rămâneţi surprins, a fost recurăţată cu o firmă care numai monumente face, inclusiv rame la geamuri, tot, tot, tot, tot! Dumneavoastră trebuie să veniţi cu mine acolo să vă uitaţi, inclusiv să atingeţi lucrurile”, a declarat în exclusivitate pentru Gazeta de Cluj consulul onorific al Republicii Sierra Leone la Cluj Napoca.
Gargara lui Boc
În urmă cu aproximativ doi ani, primarul Emil Boc anunţa că vrea să cumpere imobilele istorice de pe Cetăţuie pentru a le introduce într-un circuit turistic. Proprietăţile respective au fost deţinute de o firmă privată, Unita Turism, controlată de JOSEF GOSCHY şi de AVAS, autoritate care deţine un pachet minoritar de acţiuni. Clădirile istorice din acel spaţiu se aflau într-o stare avansată de degradare pentru că municipalitatea nu s-a preocupat să le renoveze în cadrul unui parteneriat cu cei de la Unita Turism. Mai mult, în loc să se înţeleagă cu cei din cadrul societăţii private, reprezentanţii primăriei clujene au ales să se judece cu firma Unita.
Privitor la acele imobile şi la teren, Primăria Cluj-Napoca a avut drept de preempţiune, adică de întâietate în cazul în care bunurile sunt scoase la vânzare. Cu toate acestea, intenţiile lui Emil Boc şi ale consilierilor locali au fost doar o gargară făcută în şedinţele publice, chiar dacă în nenumărate rânduri reprezentanţii primăriei au spus că sunt dispuşi să cumpere imobilele istorice de pe cetăţuie pentru a le integra într-un circuit turistic.
Patronul Unita Turism a arătat într-o adresă trimisă administraţiei locale modalitatea în care reprezentanţii administraţiei locale şi-au exercitat acest drept.
„În cursul anului 2014 am primit de la Primăria Cluj-Napoca o adresă prin care mi se cere imperios să execut lucrări de întreţinere şi renovare la clădirile istorice aflate în vecinătatea hotelului Belvedere. Din cauza lipsei acute de fonduri cu care se confruntă societatea Unita Turism, dar pentru a respecta cerinţele din adresa Primăriei, pentru ca zona să beneficieze de ample lucrări de renovare şi repunere în valoare a monumentelor amplasate aici, am luat decizia de a vinde cele cinci construcţii. Am şi reuşit vânzarea a două dintre imobile unor investitori privaţi, iar unul dintre ei (Arhimar) a demarat deja renovarea imobilului cumpărat investind pe lângă preţul de achiziţie sute de mii de euro”, arată patronul Unita Turism, JOSEF GOSCHY, în adresa menţionată.
În final, administraţia locală şi-a exercitat dreptul de preemţiune în privinţa unui imobil şi a unui teren.
În imobilul respectiv nu a fost făcută nici o investiţie, iar terenul figurează în mapa de promisiuni ”gargaristice” ale lui edilului clujean ca spaţiu pentru construirea unui teatru în aer liber.
Cetăţuia fortificată
Cetăţuia (în maghiară Fellegvár) este o fortificaţie construită în perioada Habsburgică în vârful dealului cu acelaşi nume din Cluj-Napoca, în cartierul Gruia. Cetăţuia a fost clădită între anii 1715 şi 1735 cu ziduri sub formă de stea, o redută, un turn şi era înconjurată de bastioane, conform cu planurile arhitectului militar Giovanni Murando Visconti, în exterior fiind înconjurată de un val de pământ. Porţile de acces dinspre vest şi sud nu mai există, au mai rămas în picioare doar cele din sud-est şi nord. Deasupra porţilor şi în interiorul incintei se aflau diferite clădiri care adăposteau spaţii administrative, o garnizoană şi un depozit de armament.
Fortificaţia a fost ridicată cu scopul principal de a asigura controlul asupra oraşului, după trecerea Transilvaniei sub stăpânire austriacă, dar a fost folosită de multe ori şi ca închisoare, îndeosebi în perioada Revoluţiei de la 1848. Aici a fost întemniţat şi executat la 11 mai 1849 pastorul sas Stephan Ludwig Roth, unul dintre eroii Revoluţiei. Din vechea cetăţuie a mai rămas puţin: o parte din ziduri, patru clădiri, iar reduta a fost transformată în Turnul Paraşutiştilor.
Poza din capul aritolului: maimutoiul si mascota. 100% jenant. Asta ne e primar?