Boc nu se dezminte! Șantajul din imobiliare continuă la cel mai înalt nivel

Municipiul Cluj-Napoca va avea încă trei centre comerciale ridicate în cadrul unor proiecte imobiliare ample ce urmează a fi edificate în următorii ani. Este vorba despre proiectul Green Square din cartierul Bună Ziua, construit de societatea STK Financial Afia și cele două proiecte de reconversie a platformelor industriale Sanex și Carbochim, dezvoltate de Prime Kapital, respectiv Iulius Mall. Cu toate că proiectele imobiliare vor dezvolta orașul de cinci stele și vor genera un număr semnificativ de locuri de muncă, Primăria nu a ratat ocazia să ceară câte o creșă sau câte-un drum de la investitori condiționând asa-numita donație de eliberarea certificatului de recepție a lucrărilor. 

Dacă în cazul proiectelor de regenerare urbană a platformelor industriale din Cluj-Napoca, Sanex și Carbochim, anul 2022 s-a încheiat cu obținerea avizelor de oportunitate pentru inițierea Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ-uri) de la Primăria Cluj-Napoca,  pentru proiectul Green Square „moșul” Boc nu a fost la fel de darnic. Edilul a anunțat că partea de locuire va fi recepționată numai după anul 2026. Proiectul estimat la peste 31 milioane de euro s-a aflat în consultare publică în perioada 9-22 decembrie 2022 și urmează să ajungă pe masa consilierilor locali pentru aprobare. Un aspect extrem de important este faptul că proiectul imobiliar ar urma să se dezvolte pe aproape două hectare de teren, din care 1,3 hectare vor fi donate Primăriei. 

Proiectul prevede două blocuri, unul cu nouă etaje (trei niveluri de subsol, demisol, parter, mezanin și opt etaje), altul cu șapte (două niveluri de subsol, demisol, parter, mezanin și șase etaje). Cea mai mare parte sunt apartamente – 236, însă există și 16 birouri. 

Ansamblul prevede și un mall, în fața căruia va fi construit un parc, un lac și o creșă.

În toamna acestui an, reporterii Gazeta de Cluj dezvaluiau că „tradiția” cu iz de șantaj pe care primăria o pune în practică de ani de zile ar putea deveni istorie odată cu Decizia nr. 542 din 17 martie 2022, emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție ce face referire la servitutea de utilitate publică instituită asupra unei suprafețe de teren, proprietate privată prin care s-a stabilit definitiv că primăriile nu mai au dreptul să le solicite investitorilor imobiliari să cedeze o parte din teren pentru emiterea autorizației de construire sau a certificatului de recepție a lucrărilor.

Reprezentanții primăriei susțin că au recurs la aceste tertipuri pe motiv că investitorii aduc o încărcătură prea mare de populație în zonele respective și trebuie să dea o mână de ajutor pentru descongestionarea traficului. În acest mod investitorii acceptă oferta primăriei și preferă să „doneze” o bucată de teren către municipalitate, iar în schimb primesc autorizații de construire cu indicatorii maximi prevăzuți în zonă. 

Mai mult, există o discriminare între tipurile de proprietari: cei care care construiesc locuințe individuale nu beneficiază de extinderea indicatorilor dacă cedează o bucată de teren, însă  marii investitori au dreptul să-și extindă construcția până la atingerea indicatorilor maximi prevăzuți în zonă.

Dreptul la proprietate, garantat de Constituție, dar condiționat de PUG

Planul Uurbanistic General al municipiului Cluj-Napoca condiționează eliberarea unor autorizații de construire cu indicatori maximi de cedarea unei părți din teren. Acest aspect este stipulat și în Regulamentul local de urbanism unde se menționează următoarele: „Anterior emiterii Autorizaţiei de Construire se va dezmembra porțiunea de teren grevată de servitutea de utilitate publică (servitute de realiniere etc) și înscrie în C.F. cu destinația de teren rezervat pentru servitute de utilitate publică, iar suprafaţa de referinţă pentru calculul P.O.T. va fi cea rămasă în proprietate privată, fără suprafața dezmembrată pentru servitute. Alternativ, la cererea proprietarilor, suprafaţa afectată de servitutea de utilitate publică va putea trece cu titlu gratuit în proprietate publică, caz în care suprafaţa de referinţă pentru calculul P.O.T. va fi suprafaţa totală a parcelei iniţiale + 0,5 x suprafaţa trecută în proprietate publică.”