Boc pierde Clujul în fața Feleacului

Municipiul Cluj-Napoca a pierdut definitiv aproximativ 400 de hectare de teren după ce instanța a dispus limita de hotar cu comuna Feleacu.Sutele de hectare de teren respective au fost trecute abuziv pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca. După 45 de ani, Curtea de Apel Cluj a făcut dreptate, dispunând definitiv revenirea la limita de hotar din 1973.

Acţiunea în instanţă privind schimbarea limitei de hotar dintre cele două unităţi administrative a fost deschisă de prefectul Judeţului Cluj în anul 2013. În decembrie 2017, Tribunalul Cluj a dispus revenirea la limita de hotar din anul 1973.

“Stabileşte limita de hotar dintre UAT Feleacu şi UAT Cluj-Napoca în concordanţă cu concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, cu respectarea liniei de hotar trasate în 1973 şi obligă cele două UAT-uri la recunoaşterea limitelor stabilite conform ultimei reorganizări administrativ-teritoriale, făcute în baza Legii nr. 2/1968”, se arată în hotărârea Tribunalului Cluj.

Sentința nu a fost definitivă, aceasta fiind atacată cu recurs, iar într-un final, Curtea de Apel Cluj a decis în 9 noiembrie 2018 menținerea soluției date de Tribunalul Cluj. Asta înseamnă că municipiul Cluj-Napoca a pierdut definitiv sute de hectare din suprafața sa în favoarea comunei Feleacu. Decizia instanței în cazul limitei de hotar reprezintă o mare victorie pentru comuna Feleacu. Procesul a fost câștigat cu ajutorul avocaților Mihai Bejenaru și Denisa Ruje.

Primarul comunei Feleacu, Gabriel Costea spune că această decizie reprezintă o normalitate și o victorie a tuturor celor din cadrul Primăriei Feleacu.

”Ceea ce s-a întâmplat azi la Curtea de Apel Cluj e o normalitate. Prin această decizie definitivă și executorie se face dreptate în primul rând pentru Primăria Feleacu și Comuna Feleacu pentru că se va reveni la granița din 1973 și peste 400 de hectare trec de la Municipiul Cluj-Napoca la Primăria Feleacu. După predarea amplasamentelor și stabilirea graniței,  va urma punerea în posesie a  terenurile revendicate de către cetățenii comunei Feleac. Această reușită s-a datorat muncii în echipă și este între-adevăr o victorie a primăriei comunei Feleacu”, a declarat Gabriel Costin.

Terenurile se întorc la Feleacu

Simon Simion, președintele Comitetului de Inițiativă Feleacu, s-a luptat cu autoritățile clujene pentru a face dreptate proprietarilor de drept asupra terenurilor în cauză. În decembrie 2017, fostul prorector al UBB a declarat pentru Bună Ziua Cluj, care sunt motivele pentru cele două entități administrative, adică municipiul Cluj-Napoca și comuna Feleacu se află în conflict deschis.

”Exista două aspecte. Unul este faptul că a trecut la Cluj, printr-o decizie abuziva a celor de la Administrația Domeniilor Statului, în 2003, o suprafață de 425 de hectare, din ceea ce era la Feleacu, înainte. Și atunci, restituirea terenurilor respective a intrat în sarcină Clujului (Cluj-Napoca-n.r), și care și-a bătut joc de felecani, de 14 ani de zile. Practic au pus în posesie ceva, dar undeva sub 50%.

Un alt aspect dat de problemele în care s-a comportat comisia locală, respectiv primăria, cu restituirea. Practic, o bătaie de joc mai mare nu cred că există la nivel național la această data, din punct de vedere al suprafeței nerestituite. De asemenea, unele suprafețe nu le-am primit de la ADS, care le-a reținut pentru Livada Polocsay, dar a reținut mai mult decât cât le-a dat celor de la Agronomie, și tot așa. Practic, pare să fie așa o acțiune în care ei încearcă să-și constituie o rezervă de teren pentru alte scopuri”, a declarat Simon Simion.

Un sfert de veac de ignorare

În noiembrie 2017, aproximativ 300 de locuitori ai comunei Feleacu au venit la Cluj-Napoca pentru a protesta împotriva blocării procesului de restituire a terenurilor pe care le au în zona fostei livezi Palocsay. Oamenii spuneau că au ales să treacă la organizarea unui miting după ce mai bine de 25 de ani autorităţile locale, judeţene şi centrale le-au ignorat revendicările cu privire la punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate pentru aceste terenuri.

Felecanii s-au la acea vreme în faţa Prefecturii Cluj, unde au afişat pancarte cu mesaje precum:”Prelungiţi aplicarea Legii 165/2013; restituirea pământurilor preluate în mod abuziv de regimul comunist nu trebuie să fie limitată în timp”, „Nu validaţi azi abuzurile comuniste de acum 50 de ani’, „Nu vă bateţi joc de noi, vrem pământul înapoi”.

Sătenii i-au adresat o scrisoare și primului ministru de la acea vreme, Mihai Tudose, în care îi cer, printre altele, să iniţieze o ordonanţă de urgenţă, sau o lege nouă, prin care comisiile locale de fond funciar să primească un termen rezonabil pentru finalizarea procesului de punere în posesie a proprietarilor de drept a terenurilor preluate abuziv de regimul comunist.

Totodată, au solicitat şi aplicarea de sancţiuni pentru cei care tărăgănează procesul de restituire. După ce şi-au expus revendicările în faţa Prefecturii Cluj, oamenii s-au deplasat pe trotuar până la Primăria Cluj-Napoca.

Pe parcursul acţiunii de protest din faţa sediului administraţiei locale clujene, felecanii au scandat: „Domnule Boc nu uita, Feleacu nu-i ograda ta” şi „Stop abuzurilor administraţiei clujene asupra pământurilor felecane”. De asemenea, au fost afişate pancarte pe care scria: „Nu mutaţi graniţa dintre Cluj şi Feleac pe locul fostei graniţe horthyste dintre România şi Ungaria”; „Pretenţii de capitală europeană cu profituri din abuzurile comuniste”.

Cum s-a ajuns la această situație

O adresă a Comitetului de Initiativa Feleacu către Consiliul Județean arată etapele care au premers situației în care municipiul Cluj-Napoca a reușit să păgubească ani de zile adevărații proprietari ai terenului respectiv.

1. În 1959, cedând șantajelor cu pierderea serviciilor pe care unii membrii ai familiilor le aveau în Cluj sau cu excluderea copiilor de la școli sau universități, după arestări și condamnări, majoritatea felecanilor s-au înscris, „benevol”, în CAP Feleacu.
2. Pentru că în continuare nemulțumirile erau mari în Feleacu s-a decis, cu acordul unor „reprezentanți”, să se desființeze CAP Feleacu, și să treacă toți membrii acestuia la CAP Infrățirea Cluj, cu intenția declarată a autorităților comuniste din Cluj „de a-i liniști odată pe felecani”
3. Aproape imediat conducerea CAP Înfrățirea Cluj a pus în practică „sarcinile de partid” și a decis să cedeze o suprafață mare de teren (peste 600ha), pentru folosință și administrare fostei Stațiuni Horticole Polocsay. Doar spre folosință și administrare. Niciodată în timpul regimului comunist această suprafață n-a trecut la stat, n-a fost naționalizată.
4. După apariția legii 18/1991 felecanii și-au cerut în totalitate, restituirea pământurilor, depunând în acest sens cereri/dosare, cu acte doveditoare (în primul rând din registrul agricol-conform legii) : pentru pământurile aflate în evidența Primăriei Feleacu înainte de 1960, la Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Feleacu, iar pentru cele aflate în evidența Clujului la Comisia municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cluj-Napoca.
5. Din 1991 până în 2003 s-au aprobat mai multe anexe, pentru pământurile din livadă anexe speciale, invocându-se strâmb că dacă stațiunea a fost a statului și terenul administrat de ea este al statului!!!.
6. În anul 2003, s-a decis prin lege că doar 366 ha rămân în administrarea Stațiunii de Cercetare și Producție Pomicolă Cluj, pentru acestea urmând să se întocmească anexe nr 39, terenurile nefiind restituibile conform legilor de atunci.

Pentru restul terenului aflat înainte în administrarea SCPPCluj, urmau să se întocmească anexe nr.34, cu terenuri ce urmau să facă obiectul restituirii. Fiecare din cele 2 comisii de fond funciar trebuiau să întocmească cele 2 tipuri de anexe pentru terenurile care fuseseră în administrarea primăriilor respective

7. Aceste anexe au fost validate prin Hotărârile Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cluj nr. 89 și 90/12.05.2003.

Astfel , la propunerea Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Feleacu, au fost validate: anexa nr.34, pentru o suprafață totală de 382,17 ha, respectiv anexa nr 39 pentru o suprafață de 87,13 ha.

8. Fără nici o justificare, prin protocoalele încheiate cu Primăria Feleacu (nr.49184/12.08.2003), respectiv cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca (nr.103402/10.12.2003) predă acestora 13,45 ha respectiv 439,03 ha. Urmând aceeași „logică” strâmbă ADS-ul a considerat că dacă SCPPCluj care a administrat terenul cu livada are sediul în Cluj-Napoca și terenul trebuie să revină în administrarea Primăriei Municipiului Cluj-Napoca.
9. Deci fără nici o lege sau referendum, singurele modalități legale prin care se pot schimba granițele dintre UAT-uri în România, Clujul a primit spre administrare peste 400 ha din suprafața avută anterior de localitatea Feleacu, afectând grav dezvoltarea comunei Feleacu .
10. De la această decizie abuzivă (ADS-ul nu a putut proba cu acte legale decizia) a început calvarul restituirii pământurilor felecanilor. Potrivit adresei Primăriei Municipiului Cluj-Napoca nr.314898/304/26.07.2017, până la acea dată, Comisia municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cluj-Napoca a reușit „performanța” să pună în posesie proprietarii de drept pe o suprafață de  . 160,08 ha, din totalul de 439,03 ha, adică  .36,46%!!!. În 14 ani!!! Deci un ritm mediu de 11,43 ha/an. În acest ritm se poate estima că acest proces va fi finalizat în anul …2041. Să sperăm însă că va fi schimbat până atunci președintele comisiei!.
11. Aparent tărăgănarea punerii în posesie a felecanilor îndreptățiți este lipsită de logică, lăsând această problemă să ardă la foc mocnit, în loc să fi rezolvat rapid punerea în posesie și tensiunile să nu implice atâția cetățeni. Dar felecanii au fost tratați în această perioadă de către Comisia municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cluj-Napoca ca niște „paria”, fiind fără drept de vot în Municipiul Cluj-Napoca. Deci dacă sunt nemulțumiți ce pot să facă, să iasă în stradă. Sigur ei ar fi dorit să rămână proprietari în Feleacu, să fie puși în posesie în 2004, cum au fost pentru terenurile rămase la Feleacu, nu să fie umiliți pe coridoarele Primăriei Municipiului Cluj-Napoca.
12. Cei care au gândit așa s-au înșelat amarnic. În primul rând deoarece cei care nu sunt cetățeni ai Clujului și doresc să investească în proprietăți în Cluj, văzând această bătaie de joc la adresa unor proprietari de terenuri în administrarea Primăriei Clujului, se vor gândi de două ori înainte să facă investiții în Cluj-Napoca. În al doilea rând au uitat că dintre cei îndreptățiți să primească aceste terenuri mai mult de 500 (cu membrii familiilor cu drept de vot) sunt cetățeni ai Clujului. Sperăm să-i vedem mai activi în demersurile viitoare, inclusiv în perioada alegerilor.