Boc se bate cu pumnul în piept că se respectă PUG-ul Clujului, dar se încalcă la greu de PUZ-ul Sopor

În 2014 a fost trasat PUG-ul pentru cartierul Sopor, care în acest an a suferit modificări importante prin stabilirea unui nou PUZ. Acesta a adus schimbări majore la PUG-ul inițial, care stabilește că terenurile în cauză au ca scop construirea unui cartier de locuințe. Din luna martie au început dezbaterile publice cu scopul de a stabili un dialog între primărie și proprietarii pentru a negocia ce se va construi pe terenul lor și unde este cazul, să se clarifice exproprierile pentru spații comunitare. După ce au fost discutate modificările aduse vechiului PUG, proprietari s-au organizat și au depus un memoriu la primărie, deoarece nu au putut convinge arhitecții să respecte prevederile PUG-ul care este încă în vigoare. Memoriul proprietarilor a fost dat de reprezentanții Biroului de Urbanism Cluj din mână-n mână până a ajuns la proiectantul PUZ-ului, domnul Octav Olănescu. Memoriul ar fi trebuit soluționat de primărie, nu de proiectant.

Primarul se laudă cu respectarea PUG-ului în toate proiectele clujene

Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca se bate cu pumnul în piept că se va respecta PUG-ul în vigoare cât timp va ocupa el postul de primar: “vă asigur că atâta vreme cât noi vom vom fi la această masă, primar și consiliu local, și acest PUG va fi în vigoare” scrie ziuadecluj.ro ce a spus Boc când a vorbit despre spațiul verde scos la vânzare în Gheorgheni săptămâna trecută. Dar, într-o aripă a primăriei, pe care dânsul poate nu o vedea sau nu cunoaște că există, se trasează un PUZ care nu are nicio legătură cu PUG-ul în vigoare. PUZ-ul viitorului cartier Sopor calcă multe zone care sunt deja reglementate de PUG-ul Clujului. 

În altă declarație dată de Emil Boc în cadrul matinalului Realitatea FM Cluj în decembrie, 2018, el promite că noul cartier Sopor va a fi un model pentru restul României “Vreau ca Sopor să fie un model de referinţă pentru România, un cartier ca la carte. Dacă laşi dezvoltarea doar în mâna privaţilor, care vin şi îşi fac fiecare bloc cum vor, pierzi din vedere ansamblul. Vom alege cei mai buni experţi”. Și totuși apar problemele care sunt menționate în memoriul depus la primărie de asociația de proprietari ai cartierului Sopor.

Memoriul proprietarilor

Memoriul a fost trimis din mână în mână până a ajuns la proiectantul PUZ-ului. Acesta a fost trimisă să fie soluționată de reprezentanții primăriei, în schimb responsabilitatea a fost data lui Octav Olănescu. În lista problemelor semnalate de proprietari, sunt câteva care că pun în pericol patrimoniului Primăriei Municipiului Cluj-Napoca și siguranța clujenilor. Aceste subiecte ignorate de PUZ-ul Sopor sunt strict reglementate prin lege, sunt lucruri care țin de administrația locală, pentru care sunt necesare avize de la fiecare instituție în parte. 

În zona de protecția a magistralei de gaz, conducta de gaz a orașului Cluj, în PUG este specificat clar pe terenul care intră sub zona de protecție că nu au voie să fie construite locuințe cu regim mare de înălțime, ci spații verzi. În noul PUZ sunt amplasate blocuri de 6 etaje tocmai în zona de protecție, acest lucru pune în pericol integritatea magistralei de gaz. A doua abatere importantă de la PUG-ul în vigoare este zona de control a aeroportului unde, din nou, este interzisă construirea unor clădiri cu regim mare de înălțime. Aici, noul PUZ amplasează blocuri de 6 etaje într-o zonă în care este interzis prin lege construirea de clădiri de acest gen.

Legislația în vigoare vorbește despre zona de protecție a țevilor de gaz. În aceast este strict intrezisă contruirea de orice tip de clădire fără a avea aprobare din partea OSD. În SECȚIUNEA a 2-a vorbește despre “Zona de protecție, Art. 26. -În vederea asigurării funcționării normale a conductelor de distribuție a gazelor naturale, a racordurilor, a posturilor de reglare-măsurare/posturilor de măsurare, a stațiilor de eglare-măsurare/stațiilor de reglare, precum și a instalațiilor de utilizare a gazelor naturale și evitării punerii în pericol a persoanelor, bunurilor și mediului, în zona de protecție se impun terților restricții și interdicții prevăzute la art. 29–39. Art. 27. -Amplasarea de obiective noi, construcții noi și/sau lucrări de orice natură în zona de protecție a conductelor de distribuție a gazelor naturale, a racordurilor sau a instalațiilor de utilizare a gazelor naturale se realizează cu respectarea prevederilor prezentelor norme tehnice. Art. 28. –În zona de protecție se interzice executarea lucrărilor de orice natură fără aprobarea prealabilă a OSD.”

Blocuri în zona de siguranță a aeroportului

În reglementarea aeronautică civilă română privind condițiile de avizare a documentațiilor tehnice pentru obiectivele aflate în zone cu servituți aeronautice civile – RACR – CADT, ediția 02/2003 din 20.08.2003 este stipulat că proprietari din zona din jurul aeroportului trebuie să respecte o serie de reguli indiferent de cine sunt aceștia, fie că sunt reprezentați ai primăriei, fie că sunt proprietari privați: “1.2.3. – (1) Fiecare zonă protejată în interes aeronautic va fi individualizată prin forma și dimensiunile/extremitățile sale, prin servituțile aeronautice civile sub incidența cărora se află, precum și prin regimul de utilizare permis, compatibil cu servituțile respective și cu programele/proiectele de dezvoltare și/sau modernizare din domeniul aviației civile. (2) Zonele prevăzute la alin. (1) sunt zone supuse unor reglementări speciale și este necesar să fie integrate corespunzător în planurile de urbanism și amenajarea teritoriului, potrivit prevederilor legislației naționale în vigoare.”

Este interzisă prin lege încălcare zonă de siguranță a aeroportului care este definită în reglementarea aeronautică: “1.3.1.- zonă de siguranță – zonă adiacentă unui aerodrom, indiferent de proprietar, definită cu scopul de a limita înălțimea obstacolelor și de a preveni efectele negative de orice natură, directe și/sau indirecte, asupra operării aeronavelor și ansamblului activităților aeronautice – în interesul siguranței zborului aeronavelor și securității aeronautice.”

De la case personale, la blocuri de șase etaje

Încă o abatere semnificativă de la PUG este transformarea tipului de locuințe, din cartier de locuințe personale, a fost transformat în cartier de blocuri de 6 etaje. Proprietari care au terenuri în zonă, fie ele cumpărate, fie moștenite, au primit aprobare din partea primăriei, înainte de trasarea noului PUZ, pentru a-și construi locuințe personale. Acest lucru apare în PUG, dar este ignorat total de proiectantul PUZ-ului. 

Octav Olănescu se întreabă în contiunare de ce proprietari nu pot fi “cumpărați” cu motivul că valoare terenului crește odată cu regimul de înălțime al clădirilor! Nu este în interesul proprietarilor să cedeze terenul pentru care probabil au lucrat toată viața tocmai pentru a construi o casă care să fie un loc privat doar pentru ei și familia lor. Nu vor să-și împartă colțul cu alte persoane care vor ocupa restul de apartamente din cele 6 etaje ale blocurilor propuse de PUZ-ul lui Olănescu.

Unde a dispărut strada Mentenanței?

Pe site-ul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca sunt prezentate toate Hotărârile Consiliului Local ale străzilor orașului. În acestea sunt prezentate lucruri precum de unde încep și unde se termină și atestă faptul că trebuie întreținute de RADP Cluj-Napoca. 

Strada Mentenanței apare în lista străzilor care țin de administrația locală, este trecut și HCL 343/11.07.2013 care ar trebui să poată fi găsit dacă este căutat. Răzvan Ursuțiu susține că dispariția HCL 343/11.07.2013 de pe site-ul primăriei este o urmare a unei sesizări depuse de proprietarii care au acces la aceea stradă. Aceștia se plâng că strada nu a mai fost întreținută și nu s-au mai desfășurat reparații la drum, deși au fost cerute. Biroul de relații cu presa al Primăriei Municipiului Cluj-Napoca a fost întrebat de ce nu se găsește HCL 343/11.07.2013 străzii Mentenanței, dar încă nu a fost trimis niciun răspuns.