După ce Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea pentru noul Cod Penal, care va intra în vigoare de la începutul anului viitor, o reglementare presupune instaurarea cenzurii în presă. Însă, săptămâna trecută, un grup parlamentar a iniţiat o moţiune de cenzură pentru înlăturarea articolelor care presupun cenzurarea ziariştilor. Practic, dacă noul Cod Penal va intra în vigoare în forma actuală, ziariştii nu vor mai putea publica nici o informaţie despre un proces care nu este finalizat pentru că ar putea fi acuzaţi de presiuni asupra justiţiei.
În martie 2009, în timpul guvernului Boc 1 (PDL+PSD), Ministerul Justiţiei, condus atunci de Cătălin Predoiu, a trimis Parlamentului proiectul noului Cod Penal. S-a decis ca o subcomisie a Comisiei juridice să dezbată şi să aducă amendamente proiectului, după care urma ca acesta să fie dezbătut în plenul celor două Camere. Subcomisia pentru Cod Penal (şi pentru Codul de Procedură Penală) a fost condusă de Victor Ponta, la vremea respectivă nu doar deputat, ci şi ministru pentru relaţia cu Parlamentul.
Printre articolele codului respectiv, s-a “strecurat” şi articolul 276 din noul Cod penal, intitulat „Presiuni asupra justiţiei”, precizează: „Fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legată de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.
Liderul deputaţilor PNL, George Scutaru, şi deputatul Alina Gorghiu au anunţat depunerea unei propuneri legislative care abrogă din noul Cod penal, care intră în vigoare la 1 februarie 2014, prevederea care instituia sancţiuni pentru declaraţii critice la adresa acţiunilor magistraţilor. Iniţiativa legislativă semnată de Scutaru, Gorghiu, preşedintele PNL Crin Antonescu, dar şi cea mai mare parte a parlamentarilor PNL abrogă articolul 276 din Legea 286/2009 privind Codul Penal. Semnatarii au menţionat că solicită adoptarea propunerii legislative în procedură de urgenţă, astfel încât să intre în vigoarea înainte de 1 februarie 2014. Argumentele prezentate de Scutaru şi Gorghiu vizează faptul că respectivul articol ar îngrădi libertatea de exprimare garantată prin legea fundamentală şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
„Dispoziţia este de natură să îngrădească libertatea de exprimare, instituind sancţiuni pentru o serie de fapte care fac parte din demersurile jurnalistice uzuale. Rolul mass-media este acela de a culege informaţii şi de a realiza cercetări în orice domeniu şi de a transmite ulterior aceste informaţii publicului”, motivează iniţiatorii propunerii legislative.
Atac la presă în tandem cu CSM
Această cenzură împotriva presei a început în tandem cu CSM. Încă din 2011, în urma scandalului iscat cu percheziţiile făcute de procurori la locuinţele unor judecători din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), reprezentanţii CSM au considerat mai util să atragă atenţia ziariştilor că nu ar fi trebuit să publice informaţiile venite pe surse, în loc să investigheze care au fost sursele din interiorul DNA care au oferit aceste informaţii. Redăm, mai jos comunicatul emis de CSM.
“Plenul Consiliului Superior al Magistraturii atrage atenţia mass-mediei româneşti asupra pericolului transmiterii către opinia publică a unor astfel de informaţii “pe surse”, care induc, pe nedrept, ideea unei vinovăţii colective la nivelul ÎCCJ, imprecisă ca fapte imputabile. În aceeaşi logică, ar fi putut apărea zvonuri în ceea ce priveşte toţi judecătorii de la această instanţă. Consecinţa firească a acestor alegaţii constă într-o presiune de neacceptat, generalizată, asupra fiecărui judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, indiferent de conduita morală şi profesională a acestuia, precum şi o neîncredere a cetăţeanului în activitatea judiciară, ca întreg, a Înaltei Curţi. Ca urmare, Plenul CSM solicită instituţiilor de presă româneşti să se abţină în a transmite informaţii nevalidate de către instituţiile statului ori să dea detalii publice, pentru a se putea configura atât faptele cât şi persoanele acuzate, individual determinate. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se adresează, de asemenea, şi judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să nu abdice – sub presiunea acestor învinuiri de corupţie colectivă – de la aplicarea corectă a legii, deoarece răspunderea este individuală şi, ca urmare, fiecare trebuie să răspundă individual, exclusiv, pentru faptele sale”, arată comunicatul Consiliului.
Nişte anonimi!
În timp ce reprezentanţii CSM atrag atenţia ziariştilor să nu mai publice informaţii dobândite pe surse, chiar CSM face o serie de raportări anonime. Spre exemplu, anul trecut, conform unui raport al CSM, la Cluj erau acuzaţi în diverse plângeri 171 de magistraţi, dar, conform raportului, este prezentat doar un singur caz, cel al unei judecătoare care lucrează la prima instanţă clujeană, însă numele magistratului este ţinut sub tăcere.
Ștefan Trandafir
