Boc și-a scris lista de dorințe până în anul 2030: vrea creșe – dar nu prea repede, metrou și 50 de troleibuze

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU), realizată de Primăria Cluj-Napoca, în parteneriat cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj și experții Băncii Mondiale va schimba radical fața Clujului până în anul 2030, asta dacă proiectele de pe lista de „dorințe” a municipalității vor fi implementate. 

Cei care au elaborat SIDU 2021-2030 au organizat proiectele în funcție de prioritate și de autoritățile responsabile pentru implementare. La nivelul municipiului Cluj-Napoca, s-a făcut o listă cu 76 de proiecte ce ar trebui implementate până la finalul anului 2030. 

Creșele și grădinițele lăsate la urmă

Chiar dacă este una dintre cele mai arzătoare probleme ale clujenilor, din cauza cărora Emil Boc a spus într-o ședință a Consiliului Local că nu mai poate dormi noaptea, realizarea și amenajarea creșelor și grădinițelor au fost lăsate pe ultimul loc. Cel mai probabil, edilul s-a bazat  pe bunăvoința constructorilor care trebuie să „dea ceva înapoi orașului” dacă vor să-și ridice un imobil, o practică comunistă care a devenit tradiție pentru Boc în ultimii ani. 

Clujul verde – realitate sau amăgiri?

Dacă proiectele nu vor rămâne doar pe hârtie, Cluj-Napoca va deveni un oraș verde în adevăratul sens al cuvântului, proiectele de amenajare și modernizare a parcurilor fiind printre primele pe listă.

Astfel, orașul de pe Someș va avea peste 100 de hectare de spații verzi, 100.000 de arbori noi, rețele de senzori și stații pentru măsurarea calității aerului, apei și solului și culoare verzi de mobilitate sustenabilă pe malurile cursurilor de apă din Zona Metropolitană Cluj.

Printre parcurile care ar urma să fie modernizate se numără: Parcul Feroviarilor, Parcul I.L. Caragiale, Parcul Zorilor, Parcul Rozelor, Parcului Primăverii. Un alt proiect ce urmează a fi implementat este revitalizarea ansamblului monument istoric Cetățuia: amenajarea zonei de parc de pe versantul sudic, unde suprafața viabilizată este de 54.147 mp, amenajarea zonei de pe versanții din partea de nordică și sudică (70.780 mp) și amenajarea zonei de parc din interiorul fortificației pentru o suprafață de 15.368 mp.

De asemenea, vor fi plantați peste 1.000 de arbori, va fi amenajată o suprafață pietonală de 26.500 mp și vor fi instalate două toalete publice. Pentru asigurarea unui proiect de dezvoltare coerent, unitar și funcțional, a fost propusă reunificarea proprietății și restaurarea integrală a monumentului.

Astfel a fost stabilit perimetrul de intervenție în suprafață totală de 140.295 mp, din care 35.424 mp sunt în proprietatea privată, fiind propusă exproprierea acestora. Întregul spațiu urmează să devină un spațiu public de o foarte bună calitate, un loc predilect pentru evenimente în aer liber, un loc reprezentativ, cu un puternic caracter identitar pentru întregul oraș și folosit din plin de locuitori și vizitatori.

Cu toate că proiectul este unul extrem de ambițios, iar realizarea lui va schimba radical fața Clujului, exproprierile au stârnit o serie de nemulțumiri în rândul proprietarilor, firma care deține Hotelul Belvedere, SC Unita Turism Holding SA, a cerut revocarea Hotărârii Consiliului Local Cluj-Napoca prin care au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pentru modernizarea ansamblului Cetățuia. Firma fiind nemulțumită de faptul că proiectul prevede expropierea unei părți din proprietatea deținută, fiind vorba despre parcarea exterioară a hotelului. 

Mitul metroului apare și în SIDU

Nici metroul nu a fost scos de pe listă, deși clujenii nici nu mai îndrăznesc să spere că se va construi vreodată și se tem că planurile mărețe vor rămâne numai pe hârtie. Traseul propus al metroului este următorul: zona de sud a comunei Florești – viitorul Spital Regional de Urgență – centrul comercial din Florești – cartierul Mănăștur – centrul orașului Cluj-Napoca și zona de est a orașului, respectiv zona Aurel Vlaicu/Podul Ira.

Metroul va avea o singură linie, cu o lungime de 20 km, pe care vor exista 19 stații. O parte din linia de rulare clujeană va fi la suprafață, în partea de vest a orașului (comunele Florești și Gilău), unde spațiul mai permite acest lucru. Capacitatea de transport maximă va fi de 15.200 călători pe oră și pe sens la frecvență maximă.

Prețul estimat pentru realizarea metroului este de 1,3 – 1,5 miliarde euro și ar trebui să fie inaugurat în 2026, pentru a nu pierde finanțarea din PNRR. În SIDU, Bugetul estimativ alocat proiectului de realizare Trenului metropolitan Gilău – Florești – Cluj-Napoca –Gârbău – Baciu – Apahida – Jucu – Bonțida – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj magistrala I de metrou și tren metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea se ridică la 1,17 miliarde de euro.

Proiectele cuprinse în SIDU care cad în sarcina autorităților centrale

Pe primul loc în topul proiectelor care cad în sarcina autorităților centrale se clasează centura metropolitană, un proiect lansat în 2017, dar care bate pasul pe loc.

Pentru moment, se află în faza de proiectare a Studiului de Fezabilitate, urmând ca după obținerea Acordului de Mediu, finalizarea tuturor soluţiilor tehnice și adoptarea modificărilor solicitate de către CNAIR prin Comisia Tehnică pentru avizarea finală a proiectului cu privire la elementele de siguranţă a circulaţiei, să intre în faza de aprobare a indicatorilor  tehnico-economici, iar apoi proiectul va ajunge în etapele finale de elaborare a Planului Urbanistic Zonal (PUZ), a Documentației Tehnice pentru obținerea Autorizatiei de Construire (DTAC) și, în cele din urmă, vor avea loc exproprierile.

Centura metropolitană este un proiect complex menit să descongestioneze traficul din centrul municipiului Cluj-Napoca, să reducă timpul de deplasare și poluarea cu noxele emise de autoturisme. Bugetul estimativ alocat pentru acest proiect este de 600 de milioane de euro și va fi finanțat de Guvern, din fonduri europene. 

Un alt proiect care, potrivit SIDU, va fi implementat cât mai curând este Autostrada Braşov – Târgu Mureş – Cluj – Oradea, un proiect al cărui buget estimativ se ridică la 285 de milioane de euro, urmat îndeaproape de realizarea Spitalului Regional de Urgență Cluj-Napoca, un proiect despre care se discută de mai bine de zece ani, însă abia acum se fac primii pași pentru realizarea acestuia. Unitatea sanitară cu şapte niveluri – subsol, parter şi cinci etaje va deservi regiunea de nord-vest a ţării.

Spitalul va avea 849 de paturi, 19 săli de operaţie şi va dispune de o tehnologie avansată, astfel încât să fie asigurate servicii medicale de urgenţă la cele mai înalte standarde, precum şi un act medical de calitate superioară. Acesta va beneficia de un heliport şi va avea 1.396 de locuri de parcare. Bugetul estimativ alocat pentru acest proiect este de 500 de milioane de euro.

Din păcate, Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a municipiului Cluj-Napoca nu garantează că proiectele vor fi duse la bun sfârșit până la finalul anului 2030, în urma evaluării strategiei anterioare (2014-2020), s-a constatat că pe lângă proiectele care s-au materializat sau au fost începute, există o listă destul de consistentă cu proiecte care au fost date uitării, lucru ce se poate repeta și de această dată.