Primăria Cluj Napoca organizează o licitaţie pentru administrarea proiectului bike sharing, chiar dacă acesta este departe de a fi terminat. Preţul acestui nou contract este de 7,2 milioane de lei, iar contractul va fi semnat chiar dacă proiectul nu este încă finalizat. Proiectul pistelor de biciclete care ar trebui să formeze o reţea care să includă Apahida-Cluj Napoca-Floreşti ar fi trebuit finalizat anul trecut, însă oficialii municipalităţii spun că va fi gata la sfârşitul acestei primăveri. Valoarea totală a proiectului este 17,6 milioane de lei, bani care vor merge în conturile VIACOR ENGINEERING, patronată de o persoană din “camarila” lui Boc.
Pe data de 24 aprilie, municipalitatea clujeană va alege câştigătorul licitaţiei pentru alegerea administratorului proiectului bike sharing. Contractul este de 7,2 milioane de lei şi este făcut pe o perioadă de patru ani. Ulterior, primăria va plăti câştigătorului acestei licitaţii o sumă de cel mult 1,8 milioane de lei/an pentru administrarea sistemului bike sharing. Practic, firma care va câştiga licitaţia ar trebui să mute bicicletele de la o staţie la alta, în funcţie de necesităţi, şi să întreţină, atât staţiile, cât şi bicicletele.
Însă, problema este că, pentru a nu pierde finanţarea europeană, organizează această licitaţie înainte de a se finaliza proiectul. În primul rând, nu sunt achiziţionate toate bicicletele, apoi, la partea cea mai importantă, pistele de biciclete, nici măcar nu s-a început construcţia lor. Conform proiectului, constructorul ar trebui să realizeze, cel puţin între Floreşti-Cluj Napoca şi Apahida o pistă de biciclete, ca să nu mai vorbim de necesitatea pistelor din oraş. În momentul de faţă, pistele pentru biciclete din oraş sunt realizate prin îngustarea trotuarului sau a căilor de rulare pentru vehicule. dacă se va păstra această situaţie, practic, cei 17,6 milioane de lei vor fi cheltuiţi pe 500 de biciclete, câteva staţii şi marcaje cu vopsea pentru trasarea unor piste suplimentare pe trotuare sau şoselele din oraş. Ţinând cont de lecturile stufoase ale procurorilor clujeni, va fi interesant de observat grimasa comisarilor europeni când vor vedea decontul făcut de primăria lui Boc pentru cele câteva milioane de euro obţinute de municipalitate prin accesarea fondurilor europene pentru acest proiect.
Pista lui Boc nu se “pupă” cu cea a bicicliştilor
Ovidiu Câmpean, şeful Direcţiei de comunicare, relaţii comunitare şi turism din cadrul primăriei, a declarat pentru ziuadecj.ro că sistemul de bike sharing este unul complex, însă, în modul practic, reprezentanţii municipalităţii nu s-au consultat cu absolut nici o asociaţie de ciclişti din oraş.
„Fiind un sistem complex este nevoie de administrarea acestei reţele. Trebuie asigurate servicii, de la repararea bicicletelor până la mutarea lor în staţii în funcţie de necesar. Pentru administrarea acestui sistem se face licitaţie, din fonduri de la bugetul local”, a explicat Câmpean. Conform site-ului itthon.transindex.ro, care a realizat o radiografie a acestui proiect, reţeaua de piste trasată în zona metropolitană a Clujului este imposibil de realizat. “Cei care cunosc bine orașul își dau seama că harta ce se află la baza hărții cu traseele ciclourbane este învechită: cartierele construite recent lipsesc cu desăvârșire, și nici urmă de Iulius Mall, construit în 2007, proiect care a adus schimbări semnificative în traficul din zonă.
Cei care au desenat harta au mai folosit un truc simplu: traseele existente și cele propuse au o culoare foarte apropiată (roșu, respectiv portocaliu). În acest fel, harta poate induce în eroare pe cei care nu sunt destul de atenți: ei pot credea că traseele propuse sunt de fapt trasee existente. Pe multe străzi, primăria a „realizat” piste de bicicletă prin instituirea de „zone 30”. Aceste străzi cu restricţie de viteza favorizează într-adevăr circulația pe biciclete, însă în nici un caz nu sunt egale cu infrastructura dedicată cicliștilor. (…)Nu am găsit date exacte privind lungimea traseelor ciclourbane, de aceea am efectuat o serie de măsurători pe Google Earth, respectiv prin parcurgerea unor trasee cu un GPS. A reieșit că lungimea traseelor ciclourbane aprobate este de aproximativ 6,5 km. Propunerile de trasee ciclourbane au o lungime de 15 km. Deci pe hartă avem în total 22 km de piste de biciclete”, se arată în studiul respectiv.
Petliţele construiesc pistele bicicliştilor
Însă, explicaţiile acestui proiect pot fi găsite în “curtea” constructorului, SC Viacor Engineering o firmă administrată şi patronată de BAGIU RAZVAN GABRIEL împreună cu STANCIU ANDREI (acţionar minoritar). Bagiu este un om de afaceri braşovean, cunoscut mai mult pentru activitatea lui din domeniul IT (prin intermediul firmei CS Vision), decât cel al construcţiilor. Însă, societatea VIACOR are marele atu de a fi cunoscută pentru “apropierea” de fostul SPP-ist Cristian Nedelcu, unul dintre membrii de bază ai democraţilor. Pe lângă faptul că timp de 10 ani a făcut parte din Serviciul de Pază şi Protecţie al lui Băsescu, Nedelcu este cadru militar în rezervă şi cavaler de onoare la nunta lui Vlad Stolojan, fiul lui Theodor Stolojan. De asemenea, numele lui a fost asociat de câteva ori cu cel a lui Liviu Luca, “locotenentul” lui Sorin Ovidiu Vântu. Pentru că relaţiile evoluează, Nedelcu a fost consilier la cabinetul lui Blaga, ulterior a fost numit consilier clasa I la ANOFM, pentru ca apoi ascensiunea lui profesională să facă o oprire la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, unde a lucrat ca secretar general adjunct. După această scurtă oprire, Cristian Nedelcu a trecut cu fluturaşul de salariu pe la Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, unde a încasat bani de la stat pentru munca intitulată “secretar general” la această instituţie.
Astfel, toate aceste cunoştinţe şi relaţii profesionale, acumulate de fostul SPP-ist PDL-ist l-au făcut, probabil, pe Emil Boc, un alt PDL-ist, să atribuie, din calitatea oficială de primar, cele câteva zeci de milioane de lei unei firme care… ma’nţelegeţi, merita!
