E mai mult decât un bancher, este unul dintre oamenii cu viziune pe care îi are România în sectorul economic. Riguros, fara a fi rigid, punctual, fostul presedinte BRD România vorbeste despre carentele sistemului economic românesc si despre erorile umane care au dus la depreciere monedei nationale. Pe de alta parte, din punctul lui de vedere, sistemul bancar românesc este cel mai racordat la UE dintre subsistemele economiei nationale.
Reporter: Cum vedeti sistemul bancar din România la 18 ani de la revolutie?
Bogdan Baltazar: Îl vad într-o situatie foarte buna, de departe, dintre subsistemele economiei nationale, este cel mai racordat la Uniunea Europeana. Este un sistem care de prin 1999 a depasit criza sistemica si se desfasoara foarte bine. Este asa cum si trebuie sa fie în conditii bune, cu un pas înainte. Înaintea restului economiei, oferind produse si asa mai departe. La întâlnirea cu patronii, cineva îmi vorbea de protectia contra riscului valutar si i-am spus, avem niste produse atât de sofisticate de protectie la risc valutar, încasari si asa mai departe, avem planuri de creditare multi-valuta. Sistemul bancar din România este de departe segmentul economiei cel mai integrat în Uniunea Europeana.
Rep.: Credeti ca BNR „a luptat” împotriva leului în ceea ce priveste inflatia?
B.B.: BNR a facut o serie de greseli în sensul ca la un moment dat s-a speriat de leul puternic, desi era un instrument antiinflationist, s-a speriat de leul puternic si prin intermediari a facut vânzari masive de leu pentru ca acum sa se sperie, dar n-o mai spune public, de faptul ca leul s-a depreciat. Acum am auzit ca guvernatorul Isarescu, într-o miscare, zic eu disperata, si usor rizibila, a cerut sa discute cu Comisia de Prognoza, cu statistica, sa schimbe compozitia cosului dupa care se calculeaza inflatia, probabil pentru a obtine niste procentaje în cosul zilnic, care sa îi fie favorabile. Eu am mai spus, e comic: s-a plâns ca e 40% ponderea alimentelor, dar când alimentele scazusera, daca mai tineti minte, în primavara-vara, nu l-a mai suparat ponderea asta mare. Acuma i se pare mare, ca alimentele s-au scumpit.
Bazaconiile Ministrului Muncii
Rep.: Cum vedeti dumneavoastra evolutia sectorului de pensii private?
B.B.: Avem un exemplu foarte bun în cei care l-au adoptat înaintea noastra, printre care Polonia si Ungaria, unde se vad randamente foarte bune. Functioneaza fara probleme. Ne-am bazat mult pe experienta altor state si în consecinta avem temeiuri sa credem ca lucrurile vor evolua bine.
Rep.: Care sunt pericolele „aruncatului cu bani” în aceasta perioada electorala?
B.B.: Pai pericolele sunt reprezentate de dezechilibre economice, scaderea competitivitatii economiei roomânesti, scaderea atractivitatii pentru investitorii straini, inflatie si tot cortegiul de lucruri rele. Când te întinzi cu picioarele în afara plapumei, asa este.
Rep.: Credeti în asigurarile date de Ministrul Muncii potrivit carora nivelul de 500 de RON stabilit pentru salariul minim pe economie, nu va afecta inflatia?
B.B.: E o banalitate, nu sunt de acord. Cum sa nu afecteze? Orice crestere de venituri fara acoperire în productivitate este inflationista. Este o bazaconie din asta de care se debiteaza tot timpul si oamenii se uita si unii cred. Orice crestere nejustificata de venituri, care nu îsi are acoperire în cresterea productivitatii muncii… asta evident nu are nicio acoperire, este inflationista.
Nu as mai putea lucra într-o banca de stat
Rep.: România a ratat tinta de inflatie pe acest an. Credeti ca tendinta de crestere se va pastra în perioada urmatoare?
B.B.: Sper ca nu, mai mult nu pot sa spun. Mi-e teama ca da. Isarescu a mutat tinta de inflatie. Era 4% +/-1%, acum cica e 5,7%. E foarte simplu, mutam tot timpul tinta si o realizam.
Rep.: Când v-ati orientat spre consultanta financiara, spuneati ca mediul de afaceri din românia este lacunar, confuz si înca neprietenos cu oamenii de afaceri. Mai este valabila aceasta descriere?
B.B.: Cu atât mai mult. Confuz, derutant, dar în asemenea ambienturi se pot realiza si profituri foarte mari. O vindecare a acestui lucru ar fi posibila în… 10-15 ani.
Rep.: Va mai vedeti muncind într-o institutie financiara de stat?
B.B.: Nu, sper sa nu mai existe, consider ca este un non-sens. Eu ma vad facând foarte bine ce fac acuma, consultanta financiara. Nu as mai putea lucra într-o banca de stat. Dupa BRD, nu. Am avut 3-4 propuneri de la banci foarte mici. Nu se poate: BRD-ul este copilul meu, eu l-am facut cu francezii, cu românii, este micul meu monument de final de cariera asa intensa. Nu ma puteam duce la o banca cu 0,8% din piata. Cu tot respectul pe care îl am fata de ei, dar nu se poate. Deci la o banca în niciun caz si mai exista… De exemplu, va spun asa, dar au existat doua sau trei tentative de la niste tineri din domeniu, sa ma faca ei presedintele Fondului Proprietatea, prin relatiile lor politice, si nu erau ei lipsiti de relatii. Eu ca sa ma amuz, i-am ascultat ca stiam ca nimeni nu s-ar încurca cu Baltazar, datorita faptului ca Baltazar asculta, dar nu i se poate spune: faci asa! Nu exista, nu sunt instrumentul nimanui. Înteleg rolul parrtidelor politice, al Parlamentului, dar fac cum stiu eu. Nu avea cum sa mearga si nu a mers. Nu sunt ei chiar asa prosti, sunt ticalosi oamenii politici, dar prosti nu sunt chiar toti.
Carte de vizita:
Bogdan Baltazar s-a nascut în 1939 în Bucuresti. În 1962 iesea de pe bancile Facultatii de Tehnologie a Constructiilor de Masini a Politehnicii Bucuresti ca inginer. A urmat apoi cursurile post-universitare de Relatii Internationale de pe lânga Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti. În 1971 si-a luat diploma de doctor în economie la City University din New York. CV-ul lui numara posturi importante de-a lungul anilor în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. La începutul anilor '80 a fost înlaturat pe considerente politice, dar a revenit în minister dupa 1990. Între octombrie 1990 si iulie 1991, a fost Secretar de Stat, sef al Departamentului pentru Informatii Publice si purtatorul de cuvânt al Guvernului. În perioada iulie 1991 – mai 1996 a îndeplinit functia de Consilier superior bancar, fiind coordonatorul grupului pentru România din centrala B.E.R.D. – Londra. Între februarie 1997 – mai 1998 a fost vicepresedintele Consiliului de Administratie al FPS. Din mai 1998 pâna în octombrie 2004 a condus Banca Româna pentru Dezvoltare, devenita, prin privatizare, din martie 1999, BRD – Groupe Societe Generale. În ianuarie 2005 s-a lansat în consultanta financiara, fiind în acest moment membru în Consiliul de administratie al BRD Groupe Societe Generale.
Adriana Szabo
