In urma cu 10 ani, casta avocatilor s-a impartit in doua tabere. In urma unor hotarari judecatoresti, avocatul Pompiliu Bota a infiintat Baroul Constitutional ca o alternativa la institutia vetusta a Baroului traditional. In cei 10 ani, atat avocatii baroului “traditional”, cat si procurorii, au dus o adevarata “vanatoare de vrajitoare” impotriva Baroului lui Bota. Ultimul abuz este al Parchetului General care a trimis o circulara la Parchetele din teritoriu prin care ii “instruieste” pe procurori cum sa ii acuze pe avocatii din Baroul lui Bota.
Pentru ca se tem ca li se fura clientii, reprezentantii barourilor traditionale au generat o avalansa de plangeri penale impotriva celor care s-au inscris in Baroul Constitutional. Avocatii au fost acuzati de profesarea ilegala a meseriei de avocat si au intrat in atentia procurorilor. In urma cercetarilor penale, majoritatea dintre ei au fost declarati nevinovati, dar avocatii din Baroul traditional au contestat mereu verdictele de neincepere a urmaririi penale. In momentul de fata, in cadrul Baroului Constitutional sunt inscrisi peste 2.500 de avocati. Impotriva acestora au fost formulate tot atatea plangeri penale pentru exercitarea unei profesii fara a avea acest drept dar, chiar daca in unele cazuri procurorii emiteau rezolutii de incepere a urmaririi penale, magistratii ii scoteau pe avocatii lui Bota de sub urmarire penala. Astfel, in acest razboi intre avocati, pana acum, s-au pronuntat 1.059 de magistrati (380 de procurori si 679 judecatori) care au confirmat prin 369 solutii de netrimitere in judecata, precum si 24 de hotarari de achitare. Dintre acestea din urma, noua decizii penale definitive apartin Inaltei Curti de Casatie si Justitie care a decis ca avocatii lui Bota nu incalca legea profesand in cadrul barourilor nou constituite.
Spre exemplu, in urma cu trei ani, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au trimis-o in judecata pe avocata Claudia Serban Cernat, din Brasov, care si-a aparat sotul intr-un proces pe motiv ca facea parte din cadrul baroului lui Pompiliu Bota. Pe data de 21 iulie 2009, Curtea de Apel Brasov a dispus achitarea avocatei Claudia Serban Cernat pentru infractiunea de exercitare fara drept a unei profesii, motivand ca „(…) inculpata este absolventa a Facultatii de Drept, a lucrat in calitate de jurist si este cadru didactic universitar, avand calitatea de doctor in Drept, ceea ce echivaleaza cu o pregatire juridica. Instanta a constatat ca inculpata Serban Cernat Claudia indeplineste toate conditiile de ordin subiectiv pentru a exercita profesia de avocat, cel putin pentru a acorda asistenta juridica sotului ei. Instanta constata ca, in speta, nu este indeplinita nici conditia impusa de latura obiectiva a infractiunii, dar nici a laturii subiective a acesteia”. Procurorii DNA au facut recurs pentru ca, in cele din urma, procesul sa ajunga la Inalta Curte de Casatie si Justitie unde, in toamna anului trecut, magistratii au mentinut decizia Curtii de Apel Brasov.
Avocatii lui Bota, mai legali decat cei traditionali?
Pentru ca macar un avocat afiliat la Baroul lui Pompiliu Bota sa fie condamnat, procurorii din conducerea Parchetului General au trimis “in teritoriu” o circulara prin care ii invata pe colegii lor cum sa faca un dosar prin care avocatii lui Bota sa nu mai primeasca achitari atunci cand ajung in fata judecatorilor. Circulara Parchetului General merge pe ideea ca, indiferent daca Legea 51/1995 nu foloseste termenul de infiintare pentru barouri, “legea e un act de infiintare”, iar aparitia in unele hotarari judecatoresti a motivarilor de genul ca barourile lui Bota functioneaza legal nu ar fi decat “efectul necunoasterii regulilor minime, de drept civil, privind infiintarea persoanelor juridice”. De asemenea, se concluzioneaza in final ca “organele judiciare au permis practicarea avocaturii de catre barourile Bota creand o practica nelegala”. In replica, la sfarsitul lui octombrie 2010, Pompiliu Bota a formulat o plangere impotriva Rezolutiei nr. 1099/C (circulara adjunctului Procurorului General) si a referatului din 16 iunie 2010, cerand Inaltei Curti infirmarea acestor acte pe motive de nelegalitate si netemeinicie.
“De unde stia adjunctul Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cum am dobandit noi calitatea de avocat? De unde stiau acesti procurori cum (daca) au dobandit aceasta calitate avocatii “traditionali”, atata timp cat barourile lor nu au nici un act normativ sau jurisdictional care sa le confirme existenta juridica. Legea 51/1995 este o lege pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Ea nu este o lege de infiintare. Spre dosebire de legea avocatilor, legile de infiintare prevad in mod expres predicatul “a infiinta-infiintare”, explica Bota procurorilor de la Parchetul General. El mai adauga si ca “Rezolutia adjunctul Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nr. 1099/C din 14 iunie 2010 si referatul din 16 iunie 2010 al aceluiasi dosar au fost pronuntate in vederea comunicarii lor la toate parchetele din tara. Scopul? Cercetarea penala, inculparea si trimiterea in judecata a avocatilor “barourilor Bota” prin ignorarea tuturor solutiilor de nevinovatie precitate”.
Pentru ca nimeni sa nu mai poata infiinta barouri alternative, in toamna anului trecut, guvernul a emis o lege conform careia, de la aparitia legii, nici un alt barou nu mai poate fi infiintat.
Legea privind modificarea si completarea Legii 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, in articolul 3 se stipuleaza: ”constituirea si functionarea de barouri inafara UNBR sunt interzise. Actele de constituire si inregistrare a acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatata si din oficiu”. Astfel, avocatul Bota sustine ca singurul barou care are acte de inregistrare conform legii este cel infiintat de el. “Actualul Barou Bucuresti nu are acte de inregistrare. Exista zeci de solutii date de procurori care dovedesc ca barourile traditionale nu au acte de infiintare si personalitate juridica. Este o culpa a conducatorilor fostei uniuni a avocatilor din Romania ca nu s-au invrednicit, in ultimii 20 de ani, sa ia masuri si sa se zbata ca barourile traditionale sa capete personalitate juridica, deoarece barourile fusesera desfiintate printr-un decret dat in 1948 de fostul regim comunist”, sustine presedintele UNBR, Pompiliu Bota.
Avocatul Pompiliu Bota, creatorul barourilor paralele care numara in prezent peste 2.500 de avocati, a reusit sa demonteze la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg “farsa” judiciara prin care a fost “executat juridic”, ca urmare a faptului ca a infiintat primele barouri paralele. Prin Hotararea din 4.11.2008, CEDO a constatat ca Pompiliu Bota a fost condamnat nejustificat la doi ani de inchisoare, cu suspendare, de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, si a condamnat Romania pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil. Petentului Bota i s-au acordat daune de 16.000 euro.
Dupa ce inginerul jurist Pompiliu Bota a infiintat in 2002, in baza unor hotarari judecatoresti irevocabile, cateva asociatii cu dreptul de a deschide barouri de avocati, el a devenit un dusman declarat al barourilor de avocati traditionali, care au incercat sa-l desfiinteze. La finele lui 2002, ex-procurorul general al Romaniei, Joita Tanase (personaj acuzat de justitie politica de intreaga societate civila si aflat intr-o stare de incompatibilitate fata de Bota, intrucat figura in tabloul de avocati al Baroului Brasov), a promovat patru recursuri in anulare impotriva lui Pompiliu Bota.
Stefan Trandafir
