Braconaj în fondul de vânătoare Chinteni, un caz clasat ce ridică multe semne de întrebare

Pe 3 februarie 2022, fondul de vânătoare nr. 19 Chinteni a fost scena unui incident care a stârnit controverse. Trei vânători Perşa Felician,  Keresztes Zsolt şi Pintea Alexandru, alături de Gevald Eusebiu, paznic de vânătoare, au participat la o partidă ce părea să aibă toate aprobările necesare. În mod surprinzător, în urma acestei acțiuni de vânătoare, două exemplare de caprior au fost ucise, deși autorizația emisă de AJVPS Cluj prevedea vânarea unui singur exemplar. Deşi, iniţial, cei trei au fost acuzaţi braconaj, respectiv de fals în înscrisuri, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a dispus clasarea cauzei.

Cine sunt cei implicați?

Potrivit declarațiilor lui Perşa Felician, vânător şi șef al grupului FV 19 Chinteni, totul a început cu un mesaj primit pe WhatsApp de la secretarul-paznic de vânătoare al AJVPS Cluj. „Am ieșit în teren cu Gevald Eusebiu, Keresztes Zsolt și Pintea Alexandru”, spune Perşa. „Gevald mi-a spus că știa că trebuie să iasă cu noi”.

Declarațiile lui Keresztes Zsolt susțin această versiune a evenimentelor. „Am fost cu Perşa și Pintea în fondul de vânătoare Chinteni”, a spus Keresztes. „Am identificat un cârd de capriori și am tras asupra unui exemplar. După ce l-am recoltat, am observat că Persa a tras și el asupra unui alt exemplar. Apoi, într-o apropiere, am observat încă un caprior căzut. După o scurtă discuție, am decis să-l trecem pe Pintea ca fiind vânătorul acestui exemplar, astfel că fiecare dintre noi avea câte unul.”

Informații contradictorii şi fals în înscrisuri

Conform legislației, vânătoarea trebuie să se desfășoare strict în limitele autorizației, care, în acest caz, era emisă doar pentru un singur exemplar de caprior. De asemenea, conform declarațiilor, autorizația de vânătoare a lui Pintea Alexandru nu a fost semnată de organizatorul acțiunii, Gevald Eusebiu, ceea ce adaugă un alt element de incertitudine în acest caz.

Ionescu Dan, directorul AJVPS Cluj, a confirmat faptul că a fost anunțat despre neregulile din teren și a cerut ca Gevald Eusebiu să întocmească un raport. „Am aflat despre incident de la secretarul-paznic de vânătoare al AJVPS Cluj, care mi-a spus că au fost încălcate condițiile de vânătoare. Am cerut ca Gevald să întocmească un raport cu detalii despre ce s-a întâmplat” a declarat Ionescu. Acesta a mai precizat că, în urma raportului, au fost stabilite unele măsuri, dar nicio măsură concretă nu a fost luată în privința celor implicați.

Pe lângă braconajul deja suspect, ancheta a scos la iveală și acuzații de falsificare a documentelor. Într-un raport întocmit de Gevald Eusebiu, au apărut discrepanțe legate de numărul de animale ucise și de detalii despre autorizațiile de vânătoare. Astfel, Gevald Eusebiu a fost acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată. 

Secretarul-paznic de vânătoare al AJVPS Cluj a menționat că a eliberat o autorizație de vânătoare individuală lui Pintea Cristian, autorizație pe care, în rubrica „organizator de vânătoare”, era trecut doar el. De asemenea, a eliberat două autorizații de vânătoare individuale, pe care în rubrica „organizator de vânătoare” erau trecuți atât el, cât și Gevald Eusebiu Cristurean. Telefonic, i-a transmis lui Gevald Eusebiu, în data de 01.02.2022, că în cazul în care ies în teren în data de 02.02.2022, să-l aibă cu ei și pe Pintea Cristian, întrucât va fi și el prezent în teren și va semna autorizația de vânătoare pentru Pintea. 

Însă, ieșirea în teren nu a avut loc în data de 02.02.2022, ci la o zi distanţă, astfel că secretarul-paznic nu a știut de această ieșire, fapt pentru care autorizația de vânătoare a lui Pintea Alexandru a rămas nesemnată de către organizator. Referitor la raportul întocmit de Gevald Eusebiu, secretarul-paznic a declarat că nu i-a dictat acestuia ce să scrie în raport deoarece nefiind în teren, nu avea de unde să știe ce s-a întâmplat.

Perşa Felician a declarat că în calitate șef de grup la FV 19 Chinteni, a restabilit ordinea în grupă și, datorită implicării directe și active, a reușit creșterea cotei de recolta a exemplarelor de mistreț. În calitate de șef de grup, fiind implicat și prezent în teren acesta a spus  că observat mai multe nereguli săvârșite de către angajații și unii vânători ai AJVPS Cluj, nereguli care au fost consemnate în mai multe rapoarte depuse la sediul AJVPS Cluj și atașate, ulterior, dosarului penal. În urma acestor fapte, Perşa Felician a susţinut că simțit hărțuit de către AJVPS Cluj, aceștia din urmă anulându-i autorizațiile de vânătoare. 

Referitor la acțiunea de vânătoare din data de 03.02.2022, Perşa Felician declară că, în urma unui mesaj primit pe WhatsApp de la  secretarul-paznic de vânătoare a ieșit în teren cu Gevald Eusebiu, de asemena paznic de vânătoare, Keresztes Zsolt și Pintea Alexandru. Gevald Eusebiu i-a spus lui Persa că știe că trebuie să iasă în teren cu ei, întrucât a fost anunțat de către paznicul de vânătoare al AJVPS Cluj. 

După încetarea acțiunii de vânătoare, Gevald Eusebiu a fost sunat și întrebat dacă au rezolvat problema, în caz afirmativ, să ducă următoarea zi pieile exemplarelor la AJVPS Cluj. Acesta a precizat că Keresztes Zsolt avea o autorizație individuală eliberată, pe care era trecut secretarul paznic ca organizator, iar aceasta a fost schimbată cu o altă autorizație în care, în rubrica „organizator”, erau trecuți atât secretarul paznic, cât și Gevald Eusebiu ceea ce în cazul lui Pintea Alexandru, nu s-a întâmplat.  

Perşa Felician a executat doi căpriori dintr-un singur foc şi a făcut un troc cu autorizaţiile 

Cu ocazia audierii, Keresztes Zsolt Gyula a relatat că, în data de 03.02.2024, împreună cu Perşa Felician și Pintea Alexandru, însoțiți de paznicul de vânătoare Gevald Eusebiu, s-au deplasat în fondul 19 Chinteni. După ce au identificat un cârd de exemplare de căprior, au executat un foc de armă asupra unuia dintre exemplare. După ce au recoltat exemplarul, s-au deplasat în apropiere, unde Perşa Felician a identificat și el un exemplar și a executat un foc asupra acestuia. După ce a recoltat exemplarul respectiv, au observat că, în imediata apropiere, a mai căzut un exemplar de căprior. 

După ce au analizat situația, au hotărât ca acest exemplar să fie trecut ca fiind recoltat de către  Pintea Alexandru, deşi acesta avea autorizaţia nesemnată. Au trecut cele trei exemplare de căprior pe autorizațiile eliberate, le-au marcat, după care au părăsit fondul de vânătoare.

Ionescu Dan, în calitate de martor şi director al AJVPS Cluj a declarat că știe despre autorizațiile eliberate pe numele celor trei vânători. La data de 03.02.2022 a fost anunțat de către  secretarul paznic de vânătoare al AJVPS Cluj, care i-a adus la cunoștință neregulile constatate la acțiunea de vânătoare din data respectivă, ocazie cu care a solicitat ca Gevald Eusebiu să întocmească un raport cu cele petrecute.

 Astfel, la data de 07.02.2022, Gevald Eusebiu le-a relatat atât lui, cât și lui  secretarului paznic de vânătoare al AJVPS Cluj că, în acțiunea de vânătoare, Keresztes Zsolt și-a împușcat exemplarul său, iar Persa Felician a împușcat atât exemplarul său, cât și pe cel al lui Pintea Alexandru, fără a da mai multe detalii, fiindu-i transmis să întocmească un raport.

Clasarea cauzei

Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a dispus clasarea cauzei care a fost dispusă pentru că nu s-a confirmat că ar fi fost comisă o infracțiune de braconaj. Deși la început s-a reținut că suspectul, Pintea Alexandru, a participat la o partidă de vânătoare pe baza unei autorizații emise pe numele său, cercetările ulterioare au arătat că nu au fost respectate condițiile prevăzute în autorizație, mai exact, nu a fost prezent și paznicul de vânătoare așa cum era stipulat.

Însă, din probele administrate, s-a demonstrat că partida de vânătoare nu a fost realizată pe baza autorizației emise pentru Pintea Alexandru, ci pe alte autorizații distincte, emise pentru alți vânători (Perşa Felician și Keresztes Zsolt), pentru vânarea altor exemplare. Astfel, nu s-a putut dovedi că fapta constituie braconaj, conform prevederilor legii nr. 407/2006 privind vânătoarea și protecția fondului cinegetic.

Motivul principal al clasării este acela că nu s-a realizat fapta de braconaj în condițiile în care partida de vânătoare nu a fost efectuată pe baza autorizației suspectului, iar probele nu au susținut acuzațiile formulate. 

Cazul de la Chinteni ridică multe întrebări ce par fără răspuns. De ce au fost ucise două exemplare de caprior, deși autorizația prevedea vânarea unui singur exemplar? De ce a fost schimbat raportul inițial al lui Gevald Eusebiu și cine a fost responsabil pentru falsificarea documentelor? De asemenea, ce legături există între membrii AJVPS Cluj și organizațiile de vânătoare implicate în acest caz?

Citește și: Escrocul Traian Onuc scapă mai ușor în dosarul de înșelăciune. Curtea de Apel Cluj i-a redus pedeapsa