În această perioadă parlamentarii trebuie să decidă cum se va schimba statutul pieţei bursiere Rasdaq. Dacă până acum aveau două opţiuni, săptămâna trecută, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Mircea Ursache, avenit cu o altă propunere de schimbare a acestei pieţe printr-o ordonanţă de urgenţă. Brokerii clujeni sunt însă circumspecţi în legătură cu viitorul pieţei şi spun că, în final, lucrurile nu se vor schimba, interesele acţionarului majoritar fiind protejate în detrimentul minoritarilor.
“În actul normativ pe care l-am înaintat şi pe care Guvernul s-a angajat că va emite OUG pentru a preîntâmpina infringementul Comisiei Europene, propun să dăm dreptul companiilor să decidă în Adunarea Generală dacă vor să intre pe piaţa reglementată ATS a Bursei de Valori Bucureşti sau dacă vor să rămână în afara pieţei. Le dăm libertate deplină, însă le-am pus nişte condiţii, precum despăgubirea acţionarilor minoritari. Nimeni nu poate să iasă de pe piaţa asta până nu despăgubeşte ultimul minoritar. În momentul de faţă, şi la nivelul ESMA, şi la Comisia Europeană, protecţia consumatorilor, deci a investitorilor, în cazul nostru, este foarte importantă”, susţine Mircea Ursache, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
Conform brokerilor clujeni, în principiu această formă ar fi cea ideală, însă majoritatea dintre cei chestionaţi spun că nu prea au încredere în aceste intenţii.
“A durat mult, însă, în principiu, aceasta ar fi forma corectă pentru Rasdaq, trecerea pe ATS şi respectarea drepturilor minoritarilor! Însă aceste drepturi nu au fost respectate niciodată! Am pierdut bani din cauza unor despăgubiri de câteva ori mai mici decât valoarea contabilă şi asta cu acordul guvernelor în funcţie la acea dată! O companie condusă prost şi devalizată intenţionat valorează mult mai puţin decât ar valora în realitate, dar cui îi pasă?”, spune Liviu Zbârciu, specialist în piaţa de capital.
Un alt broker, consideră că şi cu trecerea Rasdaq în sistemul ATS nu se va rezolva cu problemele acţionarilor minoritari care vor fi eliminaţi fără despăgubiri.
“Problema este că acţionarii majoritari îi plătesc pe evaluatori, iar aceştia nu au nicio răspundere.
Eşti acţionar la o astfel de societate atunci evaluarea ar trebui să se facă după metodele stabilite de lege şi nu alese de evaluatori în funcţie de ce doreşte cel care plăteşte evaluarea. Însă, în tot timpul acesta noi, acţionarii mici, vorbim prin presă! Brokerii şi BVB se plâng de lipsa investitorilor, dar tot ei sunt aceia care au contribuit la dispariţia lor!”, spune Ion Dascăl.
Nimeni nu vrea administrarea “pieţei gri”
Potrivit proiectului, Bursa de Valori Bucureşti are obligaţia ca, în termen de cel mult 45 de zile de la intrarea în vigoare a legii, să identifice societăţile ale căror acţiuni se tranzacţionează pe piaţa Rasdaq şi care îndeplinesc condiţiile de admitere pe o piaţă reglementată.
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) poartă de mai mult timp cu instituţiile europene o corespondență referitoare la proiectele de lege pentru reglementarea acestei piețe, însă până în momentul de față nu s-a luat nici o decizie hotărâtoare în privința acestui aspect. Autorităţile europene se declară nemulțumite de această situație pentru că încă de la începutul acestui an CNVM a făcut o analiză referitoare la statutul Rasdaq, însă rezultatele nu s-au concretizat în nici un fel. Mai mult, în urma raportului, comisia valorilor mobiliare nu a dat niciun fel de indicații în privința vreunei rezoluții referitoare la Rasdaq și a trimis un proiect Ministerului de Finanţe prin care se “spală pe mâini” de luarea unei decizii.
Proiectul de închidere al bursei devine “fierbinte”
Proiectul de desființare a “bursei gri” a fost semnat de aproape 30 de senatori și prevede ca noua lege să reglementeze procedurile aplicabile societăţilor comerciale ale căror acţiuni se tranzacţionează pe piaţa Rasdaq, în vederea admiterii acestora la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau în vederea tranzacţionării pe un sistem alternativ de tranzacţionare autorizat de CNVM.
Potrivit proiectului, Bursa de Valori Bucureşti trebuie să identifice societăţile de pe Rasdaq care se califică pentru piaţa reglementată, acestea urmând să convoace acţionarii pentru a hotărî transferul. Companiile pot alege şi listarea pe unul dintre sistemele alternative de tranzacţionare aprobate de CNVM.
În expunerea de motive se arată că prin proiectul de lege se intenţionează crearea unui cadru de reglementare a tranzacţiilor cu instrumente financiare „armonizat cu legislaţia europeană” şi „garantarea integrităţii şi eficienţei globale a sistemului financiar românesc”.
Adoptarea actului legislativ ce urmează să fie promovat în scopul reglementării regimului juridic al societăţilor ale căror acţiuni se tranzacţionează pe piaţa Rasdaq este considerat de maximă urgenţă, se mai arată în expunerea de motive.
De ce trebuie desfiinţată Rasdaq
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), un fel de arbitru al burselor din România, a luat în considerare faptul că Rasdaq va fi desfiinţată, din pricina faptului că această piaţă este considerată ca făcând parte dintr-o zonă “gri” a bursei româneşti. Multe dintre companiile listate pe Rasdaq au dat faliment în urmă cu câţiva ani, iar altele nu au mai făcut raportări în ultimul timp, tocmai din cauza faptului că piaţa respectivă nu se supune normelor europene de tranzacţionare. Mai mult, reprezentanţii CNVM au declarat de mai multe ori că Rasdaq se află într-o zonă incertă pentru că, deşi companiile listate se supun aceloraşi reguli ca şi pe piaţa reglementată, Rasdaq nu a făcut parte din listele cu pieţele bursiere pe care CNVM le-a raportat Uniunii Europene. În acest moment, pe listele Uniunii Europene, în România figurează doar două pieţe bursiere: Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi Sibex.
Răzvan Robu
