Primarul Emil Boc a convocat o intalnire pentru a prezenta, alaturi de partenerii din societatea civila, proiectul pentru bugetul participativ, o iniţiativa civica de democraţie participativa. Insa edilul s-a abţinut in a preciza care ar fi fondurile necesare din partea administraţiei locale pentru implementarea unui asemenea proiect, explicand ca abia din 2014 iniţiativele vor fi incluse in bugetul municipiului.
„De ce buget participativ pentru Cluj-Napoca? Dorim ca prin implementarea acestui proiect sa devenim un model de bune practici in domeniu in Romania şi Europa de Est. Clujul este primul municipiu din Romania care aplica bugetul participativ. Este vorba de un demers civic fundamental, de respect faţa de platitorul de taxe. E un proces destul de complicat, relizat prin implicarea autoritaţilor şi societaţii civile, pentru o mai buna utilizare a banului public”, a declarat primarul Emil Boc in cadrul unei conferinţe de presa.
Parteneriat cu societatea civila
Edilul considera ca avem o societate civila activa şi implicata şi trebuie sa profitam de acest lucru. „Autoritatea publica nu face decat sa puna in valoare acest lucru”, a continuat Boc. Primarul a explicat ca iniţiativa va incepe cu un proiect pilot in cartierul Manaştur, care va fi extins pentru intreg municipiul in viitor. Acest proiect va fi demarat prin implicarea Primariei, Consiliului Local, organizaţiilor nonguvernamentale (ONG) din spaţiul civic, universitaţi şi specialişti.
„Anul acesta va fi extrem de important pentru viitorul bugetului participativ. O parte din concluziile dezbaterilor le vom prelua pentru bugetul pe 2014. Asta inseamna ca in urma procesului desfaşurat in 2013, bugetul pe 2014 va avea mult mai multe atribute participative.
Nu voi enunţa azi sume de bani, dar cu siguranţa obiectivele vor fi preluate in bugetul Primariei, urmand sa putem stabili o componenta financiara precisa pentru fondurile pe care le vom aloca”, a declarat Emil Boc.
Autoguvernare
Alaturi de acesta, la discuţiile preliminare au participat peste 51 de persoane de la ONG-uri, universitaţi etc. Primarul a prezentat in cadrul conferinţei de presa o parte din membrii grupului de lucru: Carmen Greab şi Livia Cantor de la Facultaţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicarii (FSPAC), Szakats Istvan, de la Altart, Norbert Petrovici, de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţa Sociala, precum şi reprezentanţii Primariei.
Carmen Greab, de la FSPAC, a dat mai multe detalii despre ce inseamna de fapt bugetul participativ şi care sunt statele care au adoptat un asemenea model civic. „Bugetarea participativa este un tip de proces deschis tuturor cetaţenilor, prin implementarea unor astfel de procese se face o completare a democraţiei participative, nu vine ca o alternativa, ci ca o completare a cadrului legislativ care deja exista, dar in plus, prin acesta, cetaţenii sunt implicaţi activ in tot procesul, de la enunţarea problemelor pana la gasirea de soluţii”, a explicat Greab.
Aceasta a aratat ca bugetul participativ se bazeaza pe principii ca autoorganizarea şi autoguvernarea, iar pe termen lung va crea un spaţiu de discuţie in acele comunitaţi la nivel local, in fiecare din cartiere, aceste spaţii devenind deschise la comunicare. „Din toate experienţele care au fost implementate pana la acest moment, aceste comunitaţi şi-au identificat propriile resurse pentru rezolvarea de probleme, pentru a nu ramane atat de persistenta dependenţa de autoritaţi, este vorba şi de capabilizarea lor. Incercam sa mergem la alt nivel de implicare a cetaţenilor şi colaborare cu autoritaţile”, a explicat reprezentanta FSPAC.
Greab a dat şi cateva exemple de buna practica. „Nu este ceva nou, s-a intamplat şi in alte contexte, Organizaţia Naţiunilor Unite sau Banca Mondiala au preluat aceste modele. Uniunea Europeana din 1995 a incercat sa genereze programe pentru a incuraja administraţiile din statele membre sa preia acest model. In Europa cele mai multe cazuri sunt in Franţa, Spania, Italia, Germania şi Marea Britanie. Aceasta a inceput cu un program pilot in cateva municipalitaţi, pentru ca ulterior aceste principii sa fie incluse in strategia naţionala, din 2012 toate municipalitaţile sunt incurajate sa implementeze astfel de bune practici”, a concluzional Carmen greab.
Consultari pentru proiecte
Szakats Istvan a explicat elementele practice ale proiectului. Potrivit acestuia, trei grupuri – Consiliul Local (CL), Primaria şi corpul consultativ – reprezinta cele trei module mari care implementeaza proiectul de buget participativ.
„CL este corpul de luat decizii, Primaria se ocupa de organizarea propriu-zisa, corpul consultativ este cel care dirijeaza traiectoria proiectului, face rapoarte despre cum funcţioneaza treaba şi face recomandari. Anul acesta avem un proces pilot şi in anii care urmeaza avem nevoie de un model pentru bugetul participativ”, a spus Szakats.
Incepand din luna martie, vor avea loc primele sesiuni de informare şi comunicare cu comunitatea clujeana, pentru a explica ce inseamna bugetul participativ, cum pot cetaţenii sa contribuie şi pentru crearea unei platforme de dialog social. „Vom incerca sa vedem care sunt problemele oamenilor, in cursul unor intalniri succesive le vom transforma in proiecte, ca in decursul anului sa putem avea proiecte depuse pentru amendare şi sa incepem implementarea lor. Simţim nevoia sa creştem comunitatea, dar şi capacitatea de implicare a Primariei. In cursul anului, speram ca acest proces se va extinde şi vom arata ca aceste consultari se vor transforma in proiecte”, a spus reprezentantul societaţii civile.
Diana Gabor
Etapele proiectului
„E un demers nou, care implica participare şi decizie – ceea ce oamenii vor decide in aceste consultari va fi cuprins in bugetul pe anul viitor. Un Consiliu Local, dupa ce se contureaza proiectele comunitaţii, nu va spune nu. Etapele acestui proiect pot fi vazute astfel: participare, decizie, transformarea in Hotarari de Consiliu Local şi implementare”, a explicat Emil Boc.
Astfel, un numar de facilitatori comunitari vor fi pregatiţi de societatea civila şi Primarie. Aceştia vor merge in teritoriu, in anumite zone, de exemplu in trei zone din Manaştur vor merge cate 5 facilitatori. Aceştia vorbesc cu cetaţenii, prin metode de culegere a informaţiilor dinainte stabilite. Propunerile sunt discutate in adunari cetaţeneşti, in termeni de resurse şi proiecte. Imput-ul se intoarce la primarie, unde se fac proiectele concrete, care revin din nou la comunitate ca sa-şi identifice resursele şi sa-şi dea acceptul. Intr-un final, CL-ul preia şi voteaza aceste proiecte.
