Bugetul, generos cu demnitarii

 

Bugetul deplasărilor preşedintelui Băsescu în anul crizei  însumează 9.300.000 de lei (2.325.000 de euro), cu aproape un milion de euro mai mult decât stabilise guvernul Tăriceanu să-i acorde preşedintelui la sfârşitul anului trecut – 5.700.000 de lei (1.425.000 de euro). Suma este cu aproape 50% mai mare decât cea cheltuită de Palatul Cotroceni în 2008, când preşedintele a avut nu mai puţin de 21 de deplasări în străinătate – de la Olimpiada de la Beijing la vizita în Coreea de Sud sau turneul din jurul Mării Negre, după războiul din Georgia – facturate în total la 6.145.000 de lei, adică 1.536.250 de euro. Băsescu a primit, de asemenea, bonusuri şi la deplasările interne. Pentru aceste deplasări, guvernul Boc i-a alocat preşedintelui 1.000.000 de lei, comparativ cu 700.000 de lei, cât acorda fostul executiv. Un alt capitol la care Tăriceanu a luat şi Boc a dat este cel referitor la „Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional“. Dacă fostul guvern intenţiona să aloce 1.450.000 de lei în acest scop, actualul executiv a plusat până la 6.500.000, cu toate că anul trecut nu s-au cheltuit decât 1.736.000 de lei.

Deputaţii plusează cu 20%

Bugetul Camerei Deputaţilor este de 301 milioane de lei, din care cheltuielile curente se ridică la 263 milioane de lei, iar cheltuielile de capital, la 32 de milioane de lei. Cheltuielile de personal sunt în valoare de 190 de milioane de lei, se arată în bugetul Camerei pe 2009, şi se vor putea face angajări în funcţie de necesităţi şi de veniturile realizate, după ce va aproba Biroul Permanent. În 2009, deputaţii vor cheltui 23,5 mil. lei pe iluminat, canalizare, transport, poştă, telecomunicaţii, internet şi materiale de curăţenie, în vreme ce pentru deplasări interne şi în străinătate se vor cheltui 35 de milioane de lei. Aproape 33 de milioane de lei vor merge către investiţii în Palatul Parlamentului, urmând ca pentru lucrări de modernizare la Palat să fie cheltuiţi 11 milioane de lei, iar la parcarea subterană (un proiect început în timpul guvernării Năstase) să meargă încă 3,6 milioane de lei. Deputaţii vor renunţa în acest an la hotelul parlamentarilor, pentru care au fost alocate fonduri de doar 116.000 de lei. Din proiectul de buget a fost eliminată investiţia de 600.000 de lei într-un studio TV propriu al Parlamentului. Camera Deputaţilor va investi 4 milioane de lei în maşini, echipamente şi mijloace de transport, în vreme ce pentru mobilier nou şi aparatura birotică se vor da încă două milioane de lei. Proiectul bugetului Camerei pe 2009 a fost adoptat cu 134 pentru, trei împotrivă şi trei abţineri, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, anunţând că reprezentanţii PNL nu au participat la vot.

Senatorii, mai “ieftini” cu 4%

Bugetul Senatului pe anul 2009 este de 120.582 mii lei, din care 110.354 mii de lei sunt pentru cheltuieli curente, iar 10.228 mii lei, cheltuieli de capital. Fondul de salarii este de 49.960.mii lei, iar indemnizaţiile de delegare sunt de 22.512 mii lei. Bugetul prevede că pentru achiziţionarea furniturilor de birou sunt alocate 352 mii lei, pentru materialele de curăţenie – 105 mii lei, pentru încălzit şi iluminat – 2.000 mii lei, pentru apă, canal şi salubritate – 335 mii lei, pentru carburanţi – 1.630 mii lei. Senatul a alocat pentru deplasări interne suma de 7.000 mii lei, iar pentru deplasări în străinătate, 3.340 mii lei. Cheltuielile de protocol sunt în valoare de 1.070 mii lei, iar fondul preşedintelui Senatului este în sumă de 250 mii lei. Bugetul pe 2009 reprezintă 95,36% din cel pe anul 2008.

Conform premierului, următoarele sporuri ar putea fi reduse, diminuate sau chiar eliminate:
sporul de 75% pentru personalul care lucrează cu fonduri europene va fi acordat doar personalului care lucrează direct cu fondurile europene şi numai pe baza unor criterii de performanţă; cine nu atrage fonduri europene primeşte salariul minim;
sporul de 20% pentru participarea în comisiile de concurs, care va fi tratat ca măsură de serviciu;
sporurile pentru cei care gestionează împrumuturile externe, atribuţie care va fi considerată sarcină de serviciu;
indemnizaţia de 25% pentru auditul public realizat din cadrul instituţiilor publice, care va fi, de asemenea, considerat drept atribuţie de serviciu;
sporul de 15% sau 20% pentru utilizarea unei limbi străine, care va deveni atribuţie de serviciu;
indemnizaţia de până la maximum 55% pentru conducere se va acorda în continuare, doar că se va face diferenţiat şi în funcţie de performanţă şi criteriile stabilite

Tăierea sporurilor salariale care împovărează bugetul va intra în vigoare din martie – aprilie 2009, dar nu va afecta categoriile prevăzute în Codul Muncii, a declarat premierul Emil Boc.

Adina Fartuşnic