Comisia europeană va păstra în continuare monitorizarea MCV privitoare la mersul justiției din Bulgaria, oficialii UE nefiind mulțumiți de progresele înregistrate de Bulgaria în combaterea corupției.
Președintele anterior al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, și-a încheiat mandatul în toamna anului trecut, cu promisiunea că monitorizarea pentru Bulgaria va fi ridicată. Ministrul bulgar de justiție, Danail Kirilov, a promis chiar că își va da demisia dacă acest lucru nu se va întâmpla.
Promisiunea din partea președintelui anterior al Comisiei Europene aproape că a coincis cu sfârșitul mandatului fostului procuror general al Bulgariei, Sotir Țațarov. În cei șapte ani în care el a condus Parchetul de la Sofia, singura condamnare pentru corupție, nici aceea definitivă, într-un proces pentru care s-a făcut multă vâlvă, a fost împotriva fostului primar al cartierului Mladost, Desislava Ivanceva.
Problemele sunt aceleași
Actuala Comisie Europeană, în mod evident, nu este însă de acord cu guvernanții bulgari în ceea ce privește combaterea corupției.
În așa-numitul “Pachet de primăvară cu recomandări” pentru state, Comisia declară că va continua monitorizarea asupra Bulgariei. În unul dintre documente se menționează că Bulgaria a obținut progrese serioase în privința reformelor legat de lupta împotriva corupției – constatare repetată și în rapoartele periodice anterioare ale Comisiei Europene, care – concominent cu aceasta – subliniau că progresele nu sunt suficiente.
Acum suntem în aproape aceeași situație – Comisia Europeană subliniază că e necesar “un număr solid de condamnări definitive pentru corupție la nivel înalt pentru a se dobândi încredere în sociatate”.
Comisia subliniază și alte probleme nerezolvate de către Bulgaria – anchete pentru crimă, volumul de muncă disproporționat între instanțe, precum și lipsa de eficiență a parchetelor locale.
O altă problemă nerezolvată este spălarea de bani, mai subliniază Comisia Europeană în recomandare. În acest clasament, Bulgaria nu este singură. Probleme similare are și Danemarca, Estonia, Letonia, Malta, Suedia, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Slovacia și Finlanda.
Actuala întorsătură în poziția Comisiei Europene, chiar dacă este prezentată pe un ton diplomatic, este o avertizare serioasă la adresa autorităților bulgare, în contextul dorinței guvernului ca țara să fie primită rapid în așa-numita anticameră a zonei euro.
Demisii la Sofia?
Nimeni din Bulgaria nu a făcut deocamdată comentarii publice privind poziția Comisiei Europene. Nu e clar nici dacă ministrul bulgar de justiție, Danail Kirilov, este gata să renunțe la funcția sa. Din documentul dat publictății de Comisie nu reiese în mod clar cum va fi menținută monitorizarea.
De remarcat că nu se amintește nimic de lupta împotriva crimei organizate, care ani de zile a fost menționată împreună cu corupția.
