Curtea de Apel Sofia a luat decizia de a refuza sa-l predea statului român pe omul de afaceri sirian Mustafa Aktaa în sedinta din 21 februarie 2008. Sentinta definitiva este o confirmare a deciziei Tribunalului din Sofia data în 19 noiembrie 2007. Instantele judecatoresti bulgare au considerat ca autoritatile române au încalcat drepturile omului. GAZETA prezinta, în exclusivitate, motivarea tradusa din limba bulgara data de magistratii de la sud de Dunare.
Dat în urmarire internationala de autoritatile române, sirianul Mustafa Ghazwan Aktaa, fostul patron al unui cotidian local si totodata fratele unui apropiat al lui Omar Hayssam, a fost prins în iulie 2007 la granita bulgaro-sârba. Cetateanul siriano-austriac Mustafa Ghazwan Aktaa (47 de ani) a fost condamnat în Romania la închisoare pentru contrabanda cu bauturi alcoolice, dupa ce, in 1994, a fost prins facând contrabanda cu 108 baxuri de vodca, la punctul de trecere a frontierei Giurgiu. Omul de afaceri sirian care a reusit sa se sustraga aproximativ doi ani a fost judecat si condamnat, iar în octombrie 2005 autoritatile române au emis pe numele lui mandatul de executare a pedepsei. Numai ca sirianul disparuse deja din România, sustragându-se astfel executarii pedepsei. El a fost dat în urmarire internationala de autoritatile române. Autoritatile bulgare l-au prins la vama, Mustafa Aktaa fiind la volanul unui autoturism cu numere de Austria. Conform procedurii, politistii bulgari l-au retinut pentru 48 de ore în asteptarea mandatului european de arestare pe care Judecatoria Oradea deja l-a emis si transmis.
Refuz
Prima instanta judecatoreasca bulgara care a judecat cererea de extradare a autoritatilor române a fost Tribunalul din Sofia. „ Nu admite (refuza) predarea numitului Aktaa Ghazwan Mustafa, nascut la data de 10.06.1960, cetatean sirian, posesor al pasaportului sirian nr. 001411831 si al Cartii de identitate austriece nr. A 0000826, catre autoritatile competente ale statului solicitant – România. Revoca masura de siguranta “cautiunea” aplicata fata de Aktaa. Revoca interdictia aplicata conform art. 68 din Codul de procedura penala fata de Aktaa Ghazwan Mustafa prin ordonanta procurorului nr. 1700/ 2007 dupa opisul Procuraturii Judetene Sofia”, a fost decizia Tribunalului din Sofia, sectia penala în sedinta publica din 19 noiembrie 2007.
Împotriva acestei hotarâri judecatoresti, Procuratura Judeteana Sofia a facut recurs, în care invoca motive de nelegalitate a acesteia. În recurs se arata ca mandatul a fost emis de o autoritate competenta si ca are toate rechizitele juridice prevazute în Legea privind extradarea si Mandatul European de arestare si ca, în caz contrar, Ministerul Justitiei din statul solicitant nu s-ar fi angajat cu trimiterea acestuia catre autoritatile competente bulgare. Se contesta si concluzia ca nu ar fi întrunit principiul dublei incriminari, deoarece este vorba de infractiunea prevazuta la art.242 din Codul penal al Bulgariei, precum si asocierea hotarârii atacate cu refuzul precedent privind extradarea cetateanului strain din partea autoritatilor austriece. Procurorul a considerat ca nu este necesar ca sentinta în legatura cu care a fost emis mandatul de arestare sa fi intrat în vigoare, drept pentru care solicita anularea hotarârii pronuntate de Tribunalul Judetean Sofia si pronuntarea unei noi hotarâri prin care Aktaa sa fie predat catre autoritatile române.
Reprezentantul Procuraturii de pe lânga Curtea de Apel nu a sustinut însa recursul. El a considerat ca hotarârea pronuntata de prima instanta este întemeiata si conform legii având în vedere faptul ca pâna în acest moment nu exista dovezi cu privire la o hotarâre judecatoreasca definitiva care urmeaza sa fie executata, pronuntata de statul solicitant si, mai mult decât atât, executarea efectiva a pedepsei a fost dispusa în baza procedurii “cale extraordinara de atac”, iar în cadrul negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeana, procedura “calea extraordinara de atac” a fost declarata drept o încalcare a Conventiei privind apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale. Având în vedere aceste considerente, a pledat pentru confirmarea hotarârii pronuntate de Tribunalul Judetean Sofia.
GAZETA DE ORADEA prezinta, în exclusivitate, motivarea tradusa din limba bulgara a deciziei prin care Mustafa Aktaa nu a fost predat autoritatilor române. „Instanta, dupa ce a examinat argumentele partilor si probele administrate la dosar, precum si cele solicitate si anexate la dosar, în conformitate cu art. 44 , al.10 din Legea privind extradarea si mandatul european de arestare, a retinut urmatoarele: Tribunalul Judetean Sofia a fost sesizat cu Mandatul European de arestare nr. 21/AE/ 09.07.2007, emis de Judecatoria Oradea, România, prin care se solicita predarea numitului Aktaa Ghazwan Mustafa, nascut la data de 10.06.1960, cetatean sirian, din R.Bulgaria catre România, în vederea executarii pedepsei de trei ani de închisoare, aplicata printr-o sentinta definitiva. În mandatul, în baza caruia s-a întocmit prezentul dosar, se mentioneaza ca acesta a fost emis de Judecatoria Oradea, judetul Bihor, de catre judecatorul Antik Levente Farkas, în baza Sentintei nr. 1551/05.07.1999 a Judecatoriei Oradea, devenita definitiva prin Decizia penala Nr. 735/P/ 2001 a Curtii de Apel Oradea, modificata prin Decizia penala nr.1001/ 27.02.2003 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntata prin recurs în anulare. În Mandatul European de arestare se prezinta împrejurarile în care au fost comise faptele de catre Aktaa, încadrate de catre autoritatile competente din statul solicitant drept contrabanda în sensul art.72, lit.”a” si c” din Legea nr.30/ 1978, art.13 si art.41 din Codul penal al României. Din probele în scris, anexate la dosar, în mod indubitabil, se constata ca persoana a carui predare se solicita a fost achitata de autoritatile competente de la Judecatoria Oradea prin Sentinta penala nr. 1551/ 05.07.1999, confirmata prin Decizia penala nr. 735/P/2001 a Curtii de Apel Oradea.
„Calea extraordinara de atac”
Prin Decizia penala nr. 1001/ 27.02.2007 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie Aktaa Mustafa a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare. În baza procedurii „calea extraordinara de atac” a Parchetului General al României din data de 27.02.2003, decizia penala a fost anulata doar în privinta suspendarii executarii pedepsei. Tot din probele la dosar rezulta ca prin Decizia Tribunalului pentru Litigii Penale din Viena din data de 10.04.2006 s-a hotarât ca fiind inadmisibila cererea Ministerului Justitiei al României privind extradarea lui Aktaa Mustafa în vederea executarii pedepsei mentionate mai sus, deoarece în cauza nu sunt întrunite conditiile dublei incriminari. Din probele adunate la dosar de prezentul complet de judecata, în conformitate cu art. 44 din Legea privind extradarea si mandatul european de arestare, respectiv cele întocmite de judecatorul Antik Levente Farkas de la Judecatoria Oradea, reiese ca infractiunea pentru care Aktaa a fost condamnat nu a fost gratiata si nici prescrisa. A fost anexata copia Deciziei penale nr. 360/P/ 2007 a Curtii de Apel Oradea prin care a fost respinsa contestatia depusa de Aktaa Mustafa împotriva pedepsei aplicate prin Decizia nr.1001/ 27.02.2003 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Din probele în scris depuse în instanta la aceasta sedinta de judecata, respectiv copiile legalizate ale încheierilor sedintelor de judecata ale Curtii de Apel Oradea de la termenele 11.10.2007, 24.10.2007 si 01.11.2007, rezulta ca în momentul de fata se afla pe rol contestatia în anulare împotriva Deciziei penale nr. 360/P/ 2007, la care nu a fost pronuntat, respectiv lipseste, un act judiciar definitiv (o decizie definitiva). Din starea de fapt descrisa mai sus, prezentul complet de judecata constata ca nu sunt întrunite conditiile prevazute în Legea privind extradarea si mandatul european de arestare, care ar determina predarea numitului Aktaa Mustafa catre autoritatile române în baza Mandatului European de arestare nr.21/AE/09.07.2007 în vederea executarii pedepsei aplicate prin sentinta definitiva, din urmatoarele considerente: În primul rând, la dosar nu au adunate probe care sa demonstreze în mod incontestabil si categoric faptul ca Mandatul European de arestare, a carui executare se solicita, a fost emis de o autoritate competenta în sensul art. 38 din Legea privind extradarea si mandatul european de arestare. La dosar, a fost depus extrasul din Legea româna nr. 302 din 28.06.2004 cu privire la colaborarea judiciara internationala în materie penala. Conform art. 66 din aceasta lege, competenta de a formula cererile de extradare în numele statului român revine presedintelui sectiei penale a Curtii de Apel în circumscriptia careia se afla instanta care a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii. Din Mandatul European de arestare, în baza caruia s-a întocmit prezentul dosar si a carui executare se solicita, nu rezulta clar daca autoritatea care l-a emis este cu adevarat autoritatea competenta în sensul art. 66 din legea citata mai sus.
Încalcarea drepturilor omului
În al doilea rând, chiar daca nu este mentionat printre premizele absolute sau facultative pentru refuzul extradarii conform art.39 si art.40 din Legea privind extradarea si mandatul european de arestare, prezentul complet de judecata, considera necesar sa se supuna atentiei si urmatorul considerent: Este incontestabil faptul ca, pentru faptele mentionate în mandatul a carui executare se solicita, Aktaa Mustafa a fost achitat de doua instante de judecata, dupa care i-a fost aplicata pedeapsa cu suspendare si în baza unei proceduri numite “calea extraordinara de atac” a Parchetului General al României s-a dispus executarea efectiva a pedepsei cu închisoarea. Incontestabil este si faptul ca în cadrul negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeana, procedura “calea extraordinara de atac” a fost declarata drept o încalcare a Conventiei privind apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale si în acest sens ca fiind în contradictie cu legislatia europeana privind drepturile omului. Prezentul complet de judecata considera cele expuse mai sus ca fiind admisibile si esentiale pentru prezenta cauza din urmatoarele considerente: Pe de o parte, în art. 1, pct. 3 din Decizia-cadru a Consiliului Uniunii Europene din 13 iunie 2002 se stipuleaza în mod expres ca dispozitiile acesteia din urma nu au efect în privinta modificarii /încalcarii/ obligatiei privind respectarea drepturilor fundamentale ale omului si a principiilor fundamentale de drept prevazute în art.6 din Tratatul Uniunii Europene. În acest sens, instanta din statul membru, sesizata cu cererea de executare a Mandatului European de arestare, emis de alt stat membru al Uniunii Europene, este obligata sa aprecieze daca executarea mandatului nu va conduce la lezarea drepturilor persoanei a carei predare se solicita. Pe de alta parte, în Mandatul European de arestare a carei executare se solicita, se revendica predarea lui Aktaa Mustafa catre autoritatile române competente tocmai în vederea executarii efective a pedepsei de 3 ani de închisoare, aplicata printr-o decizie penala. La prezenta instanta au fost depuse însa probe în scris din care rezulta ca persoana a carei predare se solicita a contestat pedeapsa aplicata, dar pâna în momentul de fata pe fond lipseste un act judiciar definitiv (o decizie definitiva). Este întemeiat si argumentul prezentat de apararea lui Aktaa cu privire la neconformitatea legala a Mandatului European de arestare pentru care acesta nu ar trebui executat ( în afara considerentelor expuse mai sus), în sensul ca nu este întrunit principiul dublei incriminari a faptei, prevazut la art. 36, al.2 din Legea privind extradarea si mandatul european de arestare. Din starea de fapt descrisa în mandat se constata ca, potrivit autoritatilor statului solicitant, prin infractiunea “contrabanda” nu sunt incriminate actiunile de trecere a marfii peste frontiera, ci actiunile ulterioare savârsite dupa introducerea legala a marfii cu stiinta si acordul organelor vamale si îndreptate spre sustragerea de la plata taxelor vamale datorate. În conformitate cu dreptul penal bulgar, fapta comisa de Aktaa constituie contraventie administrativa, deoarece consta în savârsirea unor actiuni îndreptate spre sustragerea de la plata taxelor vamale sau a altor taxe de stat, percepute de organele vamale si, pe fond, nu constituie infractiunea de contrabanda în sensul dispozitiei de la art. 242 din Codul penal. Având în vedere cele expuse mai sus, prezentul complet de judecata a ajuns la concluzia ca urmeaza sa dispuna o decizie prin care sa respinga admiterea predarii lui Aktaa catre autoritatile competente ale statului solicitant. Având în vedere considerentele mai sus expuse, prezentul complet de judecata considera ca Tribunalul Judetean a respins legal predarea cetateanului strain Aktaa Gazwan Mustafa catre autoritatile competente ale României, solicitata prin Mandatul European de arestare nr.21/AE/09.07.2007. Hotarârea pronuntata de acesta si atacata cu recurs de Procuratura Judeteana este întemeiata si conform legii si urmeaza sa fie confirmara DISPUNE: Confirma hotarârea din data de 18 noiembrie 2007, pronuntata la Dosarul penal cetatean strain nr. 671/ 2007, prin care Tribunalul Judetean Sofia a refizat predarea numitului Aktaa Gazwan Mustafa catre autoritatile competente ale României, solicitata prin Mandatul European de arestare nr.21/AE/09.07.2007.Decizia este definitiva”, a fost decizia nr 35 data de Curtea de Apel Sofia în sedinta publica din 21 februarie 2008.
Complotul
GAZETA DE ORADEA a publicat în nr 236, în perioada 23-29 iulie 2007 un material cu titlul „Aktaa, victima unui troc ce nu s-a perfectat”, în care omul de afaceri sirian acuza faptul ca i s-a spus la începutul anului 2002 ca trebuie sa-l distruga pe procurorul Alexandru Lele. „Începând cu sfârsitul lunii februarie 2002 a venit la biroul firmei Aktaa din Oradea, procurorul Gavra Viorel (procuror la Oradea, cel care a instrumentat initial acest dosar) însotit de doamna procuror Elena Radescu din cadrul Parchetului General, si m-au întrebat daca stiu ceva compromitator de spre procurorul Alexandru Lele. Acestia mi-au spus ca au primit dispozitie din partea domnului Adrian Nastase, sa-l distruga pe Lele, întrucât acesta s-a legat de oamenii sai din Oradea, care se ocupau cu afaceri în domeniul petrolului. Totodata, mi-au precizat ca trebuie sa colaborez, sa-i organizeze procurorului Lele un flagrant prin mine. La refuzul meu, cei doi mi-au spus sa ma gândesc bine, daca nu existând riscul sa fiu – terminat – în tara si apoi expulzat, ei stiind de condamnarea mea si de existenta memoriului. Am fost chemat la Bucuresti, unde mi s-a spus sa-l caut pe dl procuror Paun cât si pe doamna procuror Radescu, care m-a sunat de mai multe ori de pe telefonul sau cu nr 0723741682, si de la camera 303 din Parchetul General, fapt care s-a si întâmplat de mai multe ori, dându-mi si un numar de telefon de la centrala 4101904 si interiorul 1012. Presiunile au continuat si de la Parchet mi-a spus ca daca refuz vor publica în ziarul – Jurnal Bihorean – un articol, pentru a ma discredita si a-mi distruge orice relatie de afaceri, ceea ce s-a si întâmplat”, a acuzat Aktaa.
Personaj dubios
Mustafa Ghazwan Aktaa este nimeni altul decât fratele lui Radwan Aktaa, care în zilele fierbinti de dupa rapirea celor trei jurnalisti români (în martie 2005) l-ar fi luat cu masina pe sirianul Omar Hayssam când acesta s-a externat din Spitalul "Alexandru Obregia". Legatura dintre Aktaa si Hayssam a fost aflata cu acel prilej, Omar fiind deja urmarit si "ascultat" de SRI pentru ca primise telefonul de la asa-zisii rapitori irakieni prin care i se cerea o recompensa de patru milioane de dolari în schimbul eliberarii jurnalistilor. Numele lui Radwan Aktaa a fost vehiculat în presa ca fiind al acelui om de afaceri despre care avocatul sirian al lui Omar Hayssam, Mordechai Tzivin, a declarat public (fara a-l nominaliza) ca s-ar afla pe o caseta incriminatoare alaturi de un parlamentar roman si de mai multe personaje din serviciile de informatii. Potrivit informatiilor publicate de presa de-a lungul timpului, fratii Aktaa ar avea legatura cu imperiul de tigari al lui Zaher Iskandarani din vestul tarii si cu afacerile din zona Bucurestiului ale lui Omar Hayssam. Stabilit în Ilfov, Radwan Aktaa este cercetat de mai bine de 11 ani, acuzele fiind de contrabanda cu tigari sau cafea. El a si fost arestat pentru contrabanda cu cafea în 5 februarie 2002, cu un prejudiciu de doua miliarde de lei, dar a fost în scurt timp eliberat. Câte unul dintre fratii Aktaa sau chiar amândoi au fost însa denuntatori, în diverse dosare. Un exemplu ar fi cauza aflata pe rolul DNA în care Radwan l-a denuntat pe primarul comunei Pantelimon ca ar fi pretins o mita de 260.000 de euro, din care afaceristul ar fi livrat prin intermediari o transa de 60.000 de euro, cu scopul de a stinge litigiile pe care le avea cu Primaria pe marginea unei ferme. În acest dosar, sirianul l-a acuzat Si pe jurnalistul Alecu Racoviceanu, acesta din urma sustinând însa ca se încearca intimidarea lui pentru a nu mai scrie despre afacerile sirianului.
Catalin Manea
