Curtea de Apel Cluj a dat o nouă sentință în procesul deschis de Finanțele Publice împotriva firmei Polus, care administrează mall-ul Vivo, a firmei Agroindustriala și Universitatea de Medicină și Farmacie Veterinară (USAMV), care au tranzacționat ilicit terenul pe care s-a edificat mall-ul. Inițial, Tribunalul Cluj dăduse o sentință care punea în pericol investiția companiei maghiare Polus dispunând că cele 34 de ha pe care este construit mall-ul să revină în patrimoniul statului român.
La sfârșitul acestei luni, Curtea de Apel Cluj a dat o nouă sentință în procesul deschis de STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANŢELOR împotriva SC POLUS TRANSILVANIA COMPANIA DE INVESTIŢII SA CLUJ-NAPOCA, SC AGROINDUSTRIALA SA, UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ, STAŢIUNEA DIDACTICĂ ŞI EXPERIMENTALĂ MĂNĂŞTUR, CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI FLOREŞTI și OTP BANK NYRT.
Inițial, în acest proces Tribunalul Cluj stabilise că cele 34 ha de teren vor intra în patrimoniul statului român după ce afacerea a fost încheiată, în urmă cu mai mulți ani cu acte false. Finanțele clujene au cerut și demolarea construcțiilor, dar instanța nu s-a pronunțat asupra acestui aspect.
Acum, Curtea de Apel Cluj a decis ca situația juridică referitoare la teren să rămână ca și până acum.
”Admite în parte apelurile formulate de reclamantul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, pârâţii Agroindustriala SA şi Polus Transilvania Companie de Investiţii SA, împotriva sentinţei civile nr. 308 pronunţată de Tribunalul Cluj la data de 20 iunie 2019 în dosar 6323/117/2016**. Anulează în parte, încheierea civilă din data de 31.01.2019 şi sentinţa civilă nr. 308 din 20.06.2019, ambele pronunţate de Tribunalul Cluj în dosar nr. 6323/117/2016**, în ceea ce priveşte soluţia de inadmisibilitate a excepţiei de nelegalitate a Hotărârii nr. 18/1998 emisă de pârâtul Consiliul Local Floreşti. În rejudecare, respinge excepţia de nelegalitate a Hotărârii nr. 18/1998 emisă de pârâtul Consiliul Local Floreşti ca inadmisibilă. Schimbă în parte sentinţa civilă nr. 308 pronunţată de Tribunalul Cluj la data de 20 iunie 2019 în dosar nr. 6323/117/2016**, în sensul că, respinge cererea reclamantului privind rectificarea înscrierilor din cartea funciară nr. 4532 Floreşti, vizând radierea dreptului de proprietate înscris sub B1, prin încheierea CF nr. 14841/1998 în favoarea pârâtei Agroindustriala SA şi reînscrierea dreptului de proprietate în favoarea Statului Român, în cartea funciară 3469 Floreşti. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate care nu sunt contrare prezentei”, arată soluția pe scurt a completului format din judecătorii PETRARIU Mirela Roxana și ONCICĂ-SANISLAV Marcela-Mihaela.
În urmă cu trei ani, Agenția Județeană a Finanțelor Publice Cluj a deschis un proces împotriva celor de la Polus, a companiei Agroindustriala SA, USAMV în cadrul căruia cerea care 34 de ha te teren din cadrul amplasamentului respectiv să reintre în proprietatea statului, iar centrul comercial să fie demolat.
În cadrul procesului s-a cerut anularea contractului de ipotecă, dar judecătorul a respins cererea.
O afacere începută cu acte false
Terenul pe care s-a construit centrul comercial Vivo a fost tranzacționat în 1998. Afacerea a beneficiat și de șprijinul politic al fostului Prefect de Cluj, Alexandru Farcaș, al fostului șef FPS, Radu Sârbu, și al conducătorilor USAMV Cluj Napoca, care era proprietarul terenului. În perioada menționată, firma Polus, patronată atunci de Arpad Paszkany, a cumpărat terenul, subevaluat, de la SC Agroindustriala SA. Înainte terenul aparținuse USAMV Cluj Napoca, dar universitatea cedase dreptul de proprietate către Agroindustriala SA. În urma tranzacției s-a lăsat și cu dosare penale. Fostul director al companiei de stat Agroindustriala, Cristian Istrătescu, a fost condamnat pentru fals în declaraţii, dar sentința nu a avut niciun efect asupra modului în care Polus a obținut terenul.
Ulterior, Arpad Paszkany a luat un împrumut de la OPT Bank și a lăsat ca ipotecă terenul de sub Centrul Comercial Vivo.
În anul 2006 afacerea Polus Transilvania a fost vândută către Grupul austriac Immofinanz, unul dintre cei mai mari investitori imobiliari din Europa, pentru suma de 210 milioane de euro. Immofinanz mai deţine cinci mall-uri şi anume, Polus Cluj, Armonia Arad, Euromall Piteşti, Gold Plaza Baia Mare şi MaritimoConstanţa. Atât mall-ul Polus, cât şi celelalte centre comerciale au trecut printr-un proces de rebranding, iar numele acestuia s-a schimbat în Mallul VIVO.
În anul 2013 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis printr-o sentinţă definitivă, ca actul de vânzare-cumpărare dintre Agroindustriala şi Polus cele 34,7 de hectare să fie anulat. Totodată, a mai apărut un personaj în această poveste şi anume: „Fiii vechiului Mănăştur”, o asociaţie formată din circa 100 de persoane, urmaşii veteranilor de război împroprietăriţi în anii 60 cu terenul de la „Şapca Verde”, care au cerut revendicarea a 18 hectare ce le aparţin, dar fără nici un rezultat.
În luna decembrie 2016 Statul Român a cerut trecerea terenului în proprietatea sa şi demolarea construcţiilor de pe terenul unde funcţionează centrul comercial Polus-VIVO, dar această procedură s-a dovedit a fi una mai dificilă, având în vedere că între timp terenul a fost ipotecat la OTP Bank. Reprezentanţii Statului Român au mai cerut şi plata pentru folosirea terenului, de la anularea vânzării sale din anul 2013.
“Obligarea pârâtei SC Polus Transilvania Companie de Invesții SA Cluj-Napoca să lase Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice în deplină proprietate şi liniştită posesie imobilul teren în suprafaţă de 347.678 mp; încetarea/constatarea nulităţii absolute a contractului de ipotecă încheiate între OTP BANK NYRTşi pârâta SC Polus Transilvania Companie de Investiţii SA Cluj-Napoca, motiv pentru care a solicitat introducerea în cauză a OTP BANK NYRT; rectificarea cărţilor funciare în care sunt evidenţiate imobilele în sensul înscrierii dreptului de proprietate al Statului Român; ridicarea construcţiilor de pe terenul în suprafaţă de 347.678 mp; obligarea SC Polus Transilvania Companie de Investiţii SA la achitarea contravalorii lipsei de folosinţă a terenului pentru perioada 2013 până la data predării terenului”, se arată în solicitarea Statului Român.
Teren subevaluat de 20 de ori
Potrivit unui raport al Corpului de Control al Guvernului, terenul a fost cumpărat de la SC Agroindustriala SA cu un preț de 20 de ori mai mic decât valoarea reală a acestuia. În 2002, Tribunalul Argeș a anulat actul de vânzare-cumpărare, dar Arpad Paszkany a contestat sentința. În perioada în care s-a judecat procesul, Paszkany a cumpărat terenul direct de la USAMV, cu suma de 8 milioane de euro, lăsând statul să se judece, iar el să treacă la construcția mall -ului. Abia în 2013, ÎCCJ a anulat contractul de vânzare-cumpărare, dar mall-ul era demult construit!
De la conte la bancă
În 1945, statul român a confiscat proprietăţile contelui Alexandru Mikes, în cadrul cărora se afla şi terenul de la „Şapca Verde”. Veteranii de război din satele Mănăştur şi Floreşti au fost împroprietăriţi cu acest teren. În anii 60, În urma cooperativizării, terenul a trecut în proprietatea statului român şi în administrarea USAMV. Denumirea sub care este cunoscut terenul vine de la şepcile studenţilor de la medicina veterinară.
Terenul de la „Şapca Verde” a fost folosit de cercetătorii de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară până în anul 1998. Printr-un protocol semnat între universitate şi SC Agroindustriala SA, spaţiul a trecut în proprietatea acestei. Cu un an mai târziu Agroindustriala a semnat un contract de vânzare a terenului cu firma Polus Transilvania, patronată de Paszkany Zoltan Arpad.
La un alt articol eram tras de urechi dac-am zis că femeile n-ar trebui să fie judecătoriste.
Ultimii 2 rectori ai USAMV (Pamfil și Cătoi) au tot ținut și țin gunoiul lui Mărghitaș sub preș. Oare de ce, că Mărghitaș s-a dus bu!