La doar două zile după lansarea oficială a candidaturii pentru funcţia de preşedinte al României, strigându-și apartenența la religie, premierul Victor Ponta a semnat o ordonanţă de urgenţă prin care aproape 19.000 de cântăreţi în biserici sunt repuşi pe statele de plată ale Consiliilor Judeţene în condiţiile în care erau, potrivit Guvernului, la un pas de concediere. Actul normativ a fost strecurat pe furiș, fără dezbatere publică şi fără a fi anunţat de Guvern nici înainte, nici după şedinţa în care s-a adoptat. Lăsată timp de mai multe luni în aşteptare, problema cântăreţilor s-a rezolvat de urgenţă după ce aceştia au făcut demersuri către autorităţile bisericeşti superioare.
Aflată de mai multe luni în stand-by,problema cântăreților bisericești scoși de pe statele de plată ale Consiliile Judeţene s-a rezolvat în regim de urgenţă, după ce înalții prelați au bătut la ușa la care trebuia. Curea de Conturi a semnalat în 2011 şi 2012, ca plăţi ilegale sumele transferate bisericilor de la Consiliile Judeţene pentru salariile cântăreţilor.
Curtea de Conturi denunță ca ilegală plata cântăreţilor de la bugetul CJ
Ordonanţa repune în sarcina Consiliilor Judeţene cântăreţii bisericeşti, al căror număr este estimat de Guvern la 19.000. Autorităţile locale au refuzat să îi mai plătească din bugetele lor după o serie de controale ale Curţii de Conturi, care a sesizat acest lucru ca fiind ilegal. Mai exact, după ce funcţia de cantor a fost inclusă, în Legea salarizării personalului bugetar, la personal clerical, inspectorii Curţii de Conturi au reclamat că plata celor încadraţi sub această denumire în biserici nu ar trebui să se mai facă prin Consiliul Judeţean, care plăteşte doar personalul neclerical, ci, eventual, direct de la bugetul de stat, prin Secretariatul pentru Culte, aşa cum se întâmplă şi în cazul preoţilor.
În urma avertismentelor primite din partea Curţii de Conturi, mai multe consilii judeţene au sistat însă plăţile către cântăreţii bisericeşti lăsându-i fără salarii. Situaţia creată de neclaritatea legislativă este însă cunoscută la nivel guvernamental din 2012, atunci când au apărut primele rapoarte în acest sens. De altfel, directorul din cadrul Secretariatului pentru Culte admite însă că problema nu este una recentă și că s-a încercat soluţionarea şi prin intermediul Ministerului Muncii.
Găselnița: cântăreții bisericești nu sunt personal clerical
Secretariatul de Stat pentru Culte, aflat în subordinea directă a prim-ministrului, susţine însă că s-a făcut o confuzie, cantor – aşa cum apare în legea salarizării – fiind funcţia specifică exclusiv Cultului Mozaic, singura pentru care plata se face de la bugetul naţional. În consecinţă, s-a operat modificarea şi în legislaţie. Rezolvarea definitivă a venit pe 31 iulie 2014, în condiţiile în care mai multe arhiepiscopii din ţară au făcut în ultima lună diligenţe către autorităţile bisericeşti superioare şi către Guvern.
Clarificarea situaţiei cântăreţilor prin încadrarea lor explicită în categoria personalului neclerical, pentru a putea fi plătiţi pe mai departe de către Consiliile Judeţene, s-a făcut, astfel, prin ordonanţă de urgenţă, fără ca proiectul să fie pus în dezbatere publică, aşa cum prevede Legea transparenţei decizionale, şi fără a fi menţionat nici pe ordinea de zi, nici în lista actelor normative făcută publică după şedinţa de Guvern. Ţinută în mapa secretă a miniştrilor, ordonanţa s-a strecurat tiptil în Monitorul Oficial, astăzi, şi intră în vigoare din această săptămână.
Fără a avea o evidenţă clară a numărului de consilii judeţene care sistaseră plăţile, Secretariatul de Stat pentru Culte a grăbit demersurile în Guvern, invocând în nota de fundamentare pe care o pregătise pentru a argumenta necesitatea schimbării nomenclatorului funcţiilor neclericale,faptul că aproape 19.000 de cântăreţi erau ca şi concediaţi din această vară.
„Vă aducem la cunoştinţă că începând cu data de 01 iulie 2014, ca urmare a controalelor Curţii de Conturi a României prin care s-a constatat că s-au efectuat plăţi fără bază legală pentru personalul neclerical încadrat în funcţia de cantor, cea mai mare parte a consiliilor judeţene au sistat integral plăţile pentru acordarea sprijinului la salarizarea personalului neclerical încadrat în unităţile de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. Astfel, un număr de 18.951 de salariaţi, reprezentând personalul neclerical al cultelor, nu-şi mai primesc drepturile salariale, angajatorilor (cultelor) rămându-le doar soluţia concedierii acestora”, se arată în documentul menţionat.
Despre biserici și candidați ortodocși
Marţi, 29 iulie 2014, cu două zile înaintea intrării OUG 11-2014 în Guvern, premierul Victor Ponta şi-a lansat candidatura la Consiliul Naţional al PSD de la Craiova cu un mesaj care a inclus promisiunea sprijinului „în continuare” acordat Bisericii.
„Nu cred că un candidat la funcţia de preşedinte al României are vreo problemă dacă nu e ortodox sau nu e de etnie română, dar nu vreau să mă acuze nimeni că sunt român sau ortodox în ţara mea. Aşa m-am născut, aşa o să mor, dar sunt mândru de asta, şi trebuie să fiu respectat pentru acest lucru”, a adus Ponta în discursul său tema apartenenţei la ortodoxie în condiţiile în care confesiunea lutherană este dată de cercetările sociologice drept o vulnerabilitate a potenţialului său contracandidat, Klaus Iohannis. Patriarhia și-a făcut publică poziția în legătură cu prezidențialele în contextul în care premierul Victor Ponta a folosit dese referiri la ortodoxia sa – în contrapondere cu orientarea religioasă a lui Klaus și a cerut partidelor să n-o implice în campania pentru Palatul Cotroceni.
”Patriarhia Română face un apel către reprezentanţii clasei politice din România ca în dezbaterile electorale privind alegerile prezidenţiale din toamna acestui an să evite confruntările politice motivate religios, deoarece, potrivit legilor României, cultele religioase sunt factori ai păcii sociale (Legea 489/2006, art. 7, alin. 1), nu motive pentru învrăjbirea populației”, se arată în comunicatul BOR.
