Căința criminalului din lift cusută cu ață albă

În primele zile ale acestui an, o știre a ”explodat” în presa clujeană: o persoană a declarat că a fost autorul unei crime pe care pe care ar fi comis-o în urmă cu 13 ani. În același timp, pentru această faptă magistrații clujeni deja au condamnat o persoană care se află în Penitenciarul Gherla. Însă, această poveste resuscitată conține o serie de inadvertențe care are toate atuurile unei ”mise en scene” de tipul bombă de presă. În primăvara anului 2001, Eva Andreea Demeter, de 21 de ani, a fost omorâtă în bătaie în cabina unui lift din blocul în care locuia.

Săptămâna trecută, una dintre poveștile macabre ale Clujului a fost resuscitată chiar dacă au trecut mai bine de 13 ani de atunci. Pop Adrian, un bărbat în vârstă de 31 de ani, a declarat că el este adevăratul autor al uciderii unei tinere de 21 de ani, crimă care a avut loc în 2001 într-un lift. Cu toate acestea, la vremea respectivă, justiția l-a condamnat pe Florin Emanuel Bodrog pentru această faptă. Însă, de-a lungul timpului el a refuzat să accepte această condamnare spunând că nu este autorul crimei și că polițiștii i-au înscenat comiterea faptei. După mai bine de 10 ani, apare Pop Adrian care spune că atunci când avea vreo 15 ani a ucis în bătaie o tânără într-un lift.

Astfel, o crimă este ”disputată” de doi recidiviști care, teoretic, nu se cunosc între ei. Am încercat să aflăm care a fost motivul pentru care Pop Adrian a recunoscut crima. Reporterii Gazeta de Cluj l-au contactat pe Ionuț Vasile, singurul ziarist care a intrat în legătură cu presupusul criminal nr 2 (Pop Adrian), pentru a obține o declarație de la Pop. Însă el a refuzat să ofere orice posibilitate de contact. ”Îmi pare rău, dar nu vă pot oferi telefonul lui Pop. Eu am un contract cu el, adică un deal, și toate comunicările se fac doar prin intermediul meu. Să nu vă supărați”, a declarat ziaristul clujean. În același timp, conform reportajului publicat de ziaristul clujean, reporterul a fost sunat în miezul nopții de Pop Adrian care simțea nevoia unei confesiuni.

Purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, Teodor Pavelescu, spune că deocamdată este prematur să declare ceva concret. ”E prematur să spunem ceva concret în acest caz, însă cercetările se fac cu celeritate. Oricum nu știu detalii legate de caz pentru că de el se ocupă o colegă de-a mea”, explică procurorul Pavelescu.

Instanța surdă la Bodrog

Pe parcursul timpului, de la condamnarea lui Florin Bodrog pe rolul instanțelor de judecată există zeci de cereri de revizuire făcute în care acesta cere revizuirea pedepsei spunând că el nu a omorât pe nimeni, ci doar a jefuit-o pe tânăra găsită moartă în lift. De asemenea, un recidivist, care a fost ”cazat” temporar la Penitenciarul Gherla, a declarat că Bodrog i-ar fi spus că polițiștii care au anchetat cazul l-au păcălit să ia asupra lui o faptă de tâlhărie și, de fapt, l-au ”cadorisit” cu o crimă.

Bodrog spune că, pe parcursul cercetării penale, nu s-a făcut reconstituirea faptei şi nici teste ADN care, în opinia lui, i-ar fi demonstrat nevinovăţia. “Revizuentul a solicitat administrarea de noi probe, prin care doreşte să evidenţieze aceeaşi teză probatorie, şi anume că nu a comis fapta de omor deosebit de grav, ci doar că a sustras poşeta victimei, şi că altă persoană a aplicat lovituri acesteia. Petentul a susţinut totala sa lipsă de vinovăţie, că la momentul comiterii faptelor ar fi fost într-un local şi că, în imediata apropiere a locului comiterii faptelor, se mai afla acolo încă o persoană, iar organele de anchetă nu s-ar fi preocupat de găsirea acelei persoane. A mai invocat că unele procedee probatorii, cum ar fi reconstituirea, nu s-au efectuat în condiţiile legii. Alte cereri în probaţiune, cum ar fi audierea surorii sale, care să confirme că au vorbit în seara respectivă la telefon, plănuind să meargă în clubul respectiv, sau listingul convorbirilor telefonice în reţeaua fixă de telefonie Romtelecom, care de asemenea să ateste faptul că a vorbit la telefon cu sora sa, nu sunt concludente, deoarece nu înlătură, posibilitatea comiterii de către revizuent a faptelor pe care le contestă, în raport de propriile susţineri şi apărări. Condamnatul a solicitat efectuarea unui test ADN probă solicitată de altfel şi în faţa instanţei de apel cu ocazia soluţionării pe fond a cauzei precum şi audierea unei martorei invocând de asemenea faptul că reconstituirea şi cercetarea la faţa locului s-au efectuat în lipsa unor martori asistenţi”, arată sentinţa Curţii de Apel Cluj prin care se conchide că efectuarea acestor probe nu ar aduce elemente noi în cercetarea încheiată.

Sute de AN-uri așteaptă destinatarii

Nu este o surpriză pentru cei familiarizați cu sistemul judiciar că există cazuri cu autor necunoscuți (AN) care sunt puse pe seama recidiviștilor mărunți, mulți dintre având și probleme comportamentale clinice.

Conform unei statistici a Parchetului General făcută în 2011, ”în 2009, cazurile de omor cu autor necunoscut erau de 392, acestea scăzând în 2010 până la 368, în timp ce în 2009 și 2010, dosarele cu tâlhărie urmată de moartea victimei cu autor necunoscut ajungeau la 12. În ceea ce privește infracțiunea de viol urmată de sinuciderea sau moartea victimei, în 2009, au fost înregistrate 5 cazuri, iar în 2010, 7 cazuri. Numărul cauzelor cu loviri sau vătămări cauzatoare de moarte cu autor necunoscut a crescut constant, din 1990, când au fost înregistrate 11 dosare, în 1991- 15 cauze, 1992-18 cauze, iar în 2009 numărul cauzelor a ajuns la 35, pentru că în 2010, să ajungă la 47 de dosare. În total, numărul criminalilor aflați în libertate a ajuns la 434. La sfârşitul anului 2011, în evidenţa parchetelor au rămas nesoluţionate un număr de 572.174 de cauze cu autori necunoscuţi, reprezentând 34,5% din totalul cauzelor de soluţionat, (faţă de 496.542 de cauze rămase nesoluţionate în 2010, reprezentând 32,8% din total).

Când intervine prescripția unei crime

Dacă timp de 15 ani, un caz de crimă rămâne nerezolvat, făptuitorul nu mai este căutat, şi chiar dacă ar fi găsit, acesta nu ar mai fi tras la răspundere pentru fapta sa. Dacă autorul este cunoscut, dar nu este prins, termenul până la care inter­vine prescrierea este de 20 de ani. Conform art. 122 din Codul penal, răspunderea penală pentru fapta săvârșită se prescrie după 15 ani când, pen­tru infracţiunea comisă, pedeapsa es­te detenţie pe viaţă sau o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 15 ani.