Călin Cosma, candidatul AUR la funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca, ne-a oferit un interviu în exclusivitate în care ne povesteşte despre copilaria lui în Cluj şi despre cum Revoluţia i-a prins părinţii pe treptele Continentalului. Totodată, Călin Cozma ne vorbeşte despre anii petrecuţii în Germania şi despre ce l-a determinat să se întoarcă în România şi să dezvolte Federaţia Patronatelor din Horeca, dar şi despre candidatura sa la funcţia de primar al oraşului şi despre planul pe care îl are pentru Cluj-Napoca
- Cine este Călin Cosma, omul din spatele partidulul?
Sunt un clujean, născut în Cluj-Napoca, crescut şi educat in Cluj-Napoca. De 11 ani casatorit şi tatal unei superbe fetiţe de 8 ani.
E foarte greu să mă caracterizez pe mine…De obicei las oamenii din jurul meu sa mă caracterizeze. Aş putea spune aşa: Cred în Dumnezeu, îmi iubesc familia, îmi iubesc Patria şi lupt pentru libertate!
Am activat în presă, am peste 300 de spectacole, ca solist, pe scenele de operă din ţară şi străinătate, am afaceri în Horeca şi agricultură, am infiinţat patronatul Horeca Transilvania şi am fondat şi dezvoltat, actualmente, cea mai mare Federatie din Industria Ospitalităţii, cu peste 20 de patronate judetene. Am participat în ultimii 4 ani la nenumarate negocieri cu administraţia centrală, comisii de dialog social, consiliul tripartit, etc.
- Aţi locuit în Germania 8 ani. În calitate de artist liric aţi colaborat cu mai multe instituţii culturale de acolo. Povestiţi-ne puţin de acea perioadă
Prima oară am fost într-o vizită în Meinz când aveam 24 de ani. Pe vremea aceea lucram în Bucureşti, în presă. Întâmplarea face că la Universitatea de acolo era o audiţie la care am pariticipat şi eu şi pe care am luat-o. Aşa că mi-am dat demisia de la Antena 3 prin fax. Ulterior, am avut primul contract la Darmstadt, apoi în Karlsruhe, apoi în Meiningen unde am locut timp de 2 ani. Am cântat în 12 opere din Germania, atât din postura de angajat, cât şi ca invitat. Am locuit în Germania 8 ani în total, perioadă în care mai veneam şi în România.
- Ce v-a determinat să vă întoarceţi în ţară?
Începusem să cânt doar ca învitat şi câştigam decent. Nu mult, dar suficient cât să poţi să duci o viaţă decentă în Germania, dar soţia mea a fost nevoită să se mute înapoi în ţară. Am făcut naveta între Germania şi România timp de un an, dar nu m-am acomodat. Plus că aveam pe drum şi un copil. Ultimul contract l-am avut la Rostock, cu „Răpirea din Serai”, după care m-am întors definitiv în ţară.
- Sunteţi președintele Organizației Patronale Horeca Transilvania. Care au fost începuturile Organizaţiei?
Am construit patronatul Horeca de la 0, din 7 membrii câţi eram la început, acum suntem 100. Din acest patronat am dezvoltat Federaţia Patronatelor din Industira Ospitalităţii. Am observat că la nivel local, dacă eşti atreprenor în domeniul Horeca, nu prea eşti băgat în seamă, aşa că am căutat să construiesc o structură cu care să pot negocia la nivel naţional. Aşadar, m-am asociat cu cineva din Timişoara, unde exista deja un patronat. De asemenea, la Constanţa se înfiinţa un patronat nou. Din astea am fondat prima dată partea de patronate din industria ospitaliţăţii. Tot în acea perioadă ni s-au mai alăturat încă trei patronate. Treptat, am ajuns cea mai mare federaţie din industria ospitalităţii, Avem 23 de judeţe care au patronate individuale şi au aderat la federaţie. Patronate pe care de fapt noi le-am creat şi dezvoltat.
- De unde a pornit interesul dvs. pentru domeniul Horeca?
Mama mea a fost patiser-cofetar în Continental. Eu am crescut practic în Continental. Când eram mic, eram elev la liceul de muzică, faceam vioară. Îmi amintesc că după ore mergeam la Conti la mama şi intram în frigiderele alea mari şi mâncam Choux à la crème, ăsta era preferatul meu. Eram mai mulţi copii şi jucam Pac-Pac în tot Continetalul. Erau nişte uşi închise, unde nu aveam acces, şi erau tot felul de poveşti că acolo sunt armele ascunse de securişti şi comunişti. De exemplu, în timpul Revoluţiei mama lucra la Continental şi a ieşit de acolo printre morţi şi a fugit pe jos până în Mănăştur. Noi stăteam în Mărăşti, dar toţi colegii mamei au fugit spre Mănăştur şi au luat-o şi pe ea cu ei, ca să nu o lase singură. Tata, care pe atunci lucra la Sinterom, era foarte speriat. Cum pe vremea aia nu existau telefoane, nu a gasit-o timp de 3 zile.
- Ce v-a determinat să candidaţi la funcţia de primar al oraşului Cluj-Napoca?
M-am săturat să fiu mintit! Să mi se spună că traiesc în oraş de 5 stele, dar să nu am grădiniţe şi şcoli în cartiere, să pierd două trei ore zilnic pe drumuri, să am cel mai scump coş zilnic din Romania, să nu am centruri, parkinguri, spaţii verzi, iar toată identitatea şi cultura romanească să fie distruse. M-am săturat!
- Aţi mai candidat ca independent, în 2020, pentru funcţia de consilier local. Ce v-a determinat să vă afiliaţi cu un partidul AUR?
Este singura formaţiune din Romania, care luptă pentru interesele românilor! Singurul partid deschis pentru oamenii de bună-credinţă! şi sunt Patriot, Ortodox, familist şi imi doresc să fiu liber.
- În calitate de artistit liric, care credeţi că sunt problemele principale cu care se confruntă sectorul cultural clujean?
Avem mari probleme cu lipsa produsului cultural în Cluj-Napoca. La o populaţie reală de 6-700.000 de locuitori avem prea puţine spectacole, iar în şcolile clujene lipseşte cu desăvârşire educaţia culturală. Trebuie dezvoltată şi partea de spectacole stradale, pe toate pietonalele noi.
- Reprezentanţii secotrului cultural clujean lucrează în prezent la elaborarea unui nou regulament de finanţare a organizaţiilor culturale de către Primărie în baza legii OG51/1998, care prevede depolitizarea acordării finanţărilor şi o bugetare multianuala. Care este poziţia dvs. în această speţă?
Eu cred că în acest moment primaria are o lipsă de interes faţă de orice proiect cultural! Fară o strategie de dezvoltare a produsului cultural Clujean, pe termen lung, nu vom reuşi niciodată să dezvoltăm acest segment. Avem nevoie de un grup de lucru la nivelul primariei, din care sa faca parte toate ong-urile culturale alaturi de instituţiile culturale din oraş. Strategia trebuie sa fie comună.
- Apropo de cultură, vă e dor să cântaţi? Vă gândiţi să vă întoarceţi vreodată în domeniul cultural?
In fiecare noapte ma visez pe scenă. Din pacate, însa, nu cred că voi mai avea aceasta şansă. Ca sa poţi face această meserie la un nivel profesionist, trebuie să iţi dedici toata viaţa.
- În calitate de candidat la funcţia de primar al oraşului, care credeţi că sunt problemele majore cu care se confruntă oraşul?
Sunt prea multe probleme, ca sa le pot enumera aici. Pun doar cateva: traficul, planul de urbanism făcut pe genunchi, lipsa parcărilor, sistemul de sănătate precar, preţurile imense pe care clujenii sunt obligaţi să le plătească. Lipsa şcolilor şi grădiniţelor în cartiere. Birocraţia excesivă din primaria Cluj Napoca. Şi multe altele.
- Care este planul dvs de dezvoltare pentru oraşul Cluj-Napoca?
În primul rand, îmi doresc să digitalizăm tot sistemul administrativ, ca dupa primul an de mandat să reducem la jumătate costurile de administrare a primariei.
În al doilea rând, vreau să refacem planul de urbanism, fără a lasa loc de interpretări. El trebuie construit pe nişte criterii clare pentru ca autorizaţiile să fie analizate şi eliberate electronic. Să nu se mai poata face abuzuri! Cred că acest demers ar aduce preţurile imobiliarelor la un prag decent.Trebuie dezvoltate şi promovate toate obiecrivele turistice din Cluj-Napoca.
Trebuie activat dreptul de prenupţiune pentru toate clădirile istorice şi reprezentative din Cluj-Napoca. Doamne Fereşte să pierdem şi Continentalul!
- În final, ce le transmiteţi clujenilor care vor ieşi la vot pe 9 iunie?
Trebuie să ieşim toţi la vot! Pe 9 iunie trebuie să scăpăm de aceşti conducatori, care vor doar să cheltuie resursele pentru interese personale! Trebuie să alegem patrioti, care se gandesc la binele fiecarui cetăţean.
Doamne ajută!
Produs de Gazeta Productions la comanda partidul ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR CMF: 21240330
