Mii de oameni ramân pe strazi dupa ce au apelat la camatari pentru a-si rezolva problemele financiare. Multi dintre ei ajung în pragul disperarii odata ce îsi pierd casele, nu putini dintre acestia pierzându-si si viata. Fenomenul a luat amploare în ultimii ani, iar vidul legislativ permite desfasurarea fara probleme a acestor activitati, în Codul Penal existând acesta infractiune, însa articolul de lege lasa loc de interpretari.
Camatarii duc o viata linistita si din ce în ce mai prospera, aceasta în timp ce lasa mii de oameni anual în strada. Toata lumea îi cunoaste, toti stiu cu ce se ocupa, din ce traiesc, dar nimeni nu îi poate atinge. Ba mai mult, camatatria a fost trecuta, la un moment dat, si în nomenclatorul de meserii, Ministerul Muncii dând acestei practici perfecta legalitate.
Camatari la tot pasul
Nu putini sunt camatarii care îsi ofera serviciile în rubricile de mica publicitate ale ziarelor sau pe intrenet. Putine sunt persoanele, mai ales într-un oras mic, care nu stiu pe cineva „care da bani cu camata”. Acestia sunt cunoscuti si de autoritati, însa nu pot fi atinsi atât timp cât îsi pot justifica legal banii. De regula, banii sunt împrumutati în baza unui contract semnat în fata notarului aparent fara dobânda, cu gaj imobiliar. Dobânda este mascata în suma împrumutata si sunt impuse penalitati la limita legii de 1-5% pe zi în caz de întârziere. Acestea majoreaza creanta de câteva ori si justifica executarea silita imobiliara. De regula, camatarul nu este de gasit la scadenta. În cazul în care debitorul plateste în rate lunare, sumele se scad din dobânda mascata, nu din suma împrumutata care ramâne vesnic neplatita. În plus, camatarii nu elibereaza nicio chitanta si în consecinta pot sa solicite dobânzi uriase dupa semnarea contractului. Aceasta duce rapid la executarea silita, adica la scoaterea la licitatie a imobilului pus gaj. Camatatria este acoperita prin acte care imita legalitatea, astfel fiind greu de dovedit. Totusi, având încheiate mai multe acte notariale care vizeaza împrumuturi de bani, garantate cu un imobil este mai mult decât logic ca se poate vorbi despre camatarie. Nici procurorii, nici judecatorii nu sunt naivi, în schimb nu opinia lor personala conteaza, ci dovezile ce pot fi instrumentate în asemenea cauze. Daca se gaseste un martor care confirma ca persoana în cauza a perceput dobânda, cazul poate lua o alta întorsatura. Pâna la urma depinde de cei care instrumenteaza dosarul, daca vor sa-si demonstreze competenta si implicarea lor în combaterea fenomenului infractional. Din pacate fenomenul a luat amploare în ultimii ani, iar cei vinovati nu sunt niciodata trasi la raspundere, pentru ca atât timp cât nu este consemnat undeva ca ai încasat dobânda, nu poti fi acuzat de înselaciune si abuz de încredere.
Ciudatenii legislative
La sfârsitul lunii februarie a acestui an, camataria se afla înca în nomenclatorul de meserii, Clasificarea Ocupatiilor din România (COR) din 1995, putând fi practicata cu acte în regula. În COR, camatarul era trecut cu nume de cod 4214 si intra în grupa functionarilor administrativi, cu un nivel de pregatire medie si, eventual, cursuri de specializare. Profesia era prinsa în capitolul "functionari în servicii cu publicul", alaturi de casieri, operatori la ghiseu, numaratori de bani si vânzatori de bilete, crupieri, colectori de note de plata, polite si bani cash, precum si functionari la receptie si de informare a clientelei. Camataria reprezinta activitatea unei persoane neautorizate de a împrumuta bani cu camata, adica cu o dobânda ce nu este controlata de nicio institutie. Cei care practica aceasta activitate nu platesc niciun fel de taxe sau impozite la stat pentru veniturile pe care le obtin. Situatia s-a schimbat doar dupa ce un avocat independent a sesizat ministerul ca meseria este ilegala. Camataria a redevenit o ocupatie ilegala la sfârsitul lunii martie 2008. Prin ultimele modificari ale Clasificarii Ocupatiilor din România aceasta meserie a fost exclusa din lista, aparând în schimb „amanetarii“. Acestia „estimeaza valoarea obiectelor amanetate, calculeaza dobânda si platesc sumele de bani; restituie obiectele amanetate sau se ocupa cu vânzarea acestor obiecte“.
Dreptate pe lânga lege
Oamenii se adreseaza justitiei, însa degeaba, pentru ca nu au sanse sa recupereze paguba. Sistemul camataresc este bine pus la punct pentru a ocoli legea, iar cei chemati sa faca dreptate nu o pot face, legea lasând loc de interpretare. Nu putine au fost victimele actelor de camatarie care au reclamat înselaciuni la instantele judecatoresti si au pierdut irevocabil procesele de nulitate în civil, desi au achitat intergral împrumuturile. Aceasta se datoreaza unui complex de mai multi factori: se ignora ca victimele sunt atrase prin publicitatea promovata de persoane neautorizate care ofera împrumuturi cu dobânda si se ignora faptul ca toate contractele de împrumut cu garantie imobiliara contin o disproportie mare a profitului obtinut. Spre exemplu, se împrumuta 5.000 de euro si se pierde un imobil de 50.000 de euro. Notarii nu sunt interesati de faptul ca exista persoane care încheie sute de contracte de împrumut într-un timp scurt, iar Fiscul nu verifica riguros veniturile acestora. Asa se explica faptul ca exista camatari care au devenit proprietari peste noapte a zeci de case.
Iulia Balazs
Potrivit Codului Penal, la articolul 450, punctul 2, litera a), „se pedepsesc cu închisoare de la unu la cinci ani operatiunile de împrumut de bani sau titluri de valoare efectuate cu titlu profesional de catre persoane neautorizate, direct sau prin acte simulate, daca dobânda stabilita este mai mare decât dobânda stabilita de lege“. Din acest articol al legii se întelege ca doar persoanele neautorizate care percep dobânda mai mare decât cea stabilita de lege sunt trase la raspundere. Ce se întâmpla însa cu aceleasi persoane neautorizate care percep dobânda în termenii prevazuti de lege? Astfel, vidul legislativ permite persoanelor neautorizate, camatarii, sa îsi faca veacul linistiti atât timp cât nu percep dobânda mai mare decât cea stabilita de lege. În acest fel camatarii fac echipa buna cu justitia, mai ales ca acestia nu platesc niciun fel de taxe sau impozite pentru sumele obtinute din dobânzi.
