Comuna Beliș este una dintre localitățile din județul Cluj în care dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de utilități publice au rămas pe ultimul loc pe lista celor din administrația publică locală.  Locuitorii comunei se folosesc de o rețea de apă veche de mai bine de 50 de ani, iar canalizarea datează tot de prin anii 70, însă la canalizare nu au acces numai câțiva localnici și cea mai mare problemă legată de acest aspect este faptul că nu există o stație de epurare funcțională, dejecțiile fiind evacuate direct într-un pârâu care se varsă în barajul Tarnița, locul de unde se alimentează cu apă sute de mii de clujeni. 

Fosta stație de epurare din comuna Beliș se află în paragină de mai bine de 30 de ani. Până după Revoluție a fost complet funcțională, însă nu a mai fost întreținută și s-a degradat de la an, la an sub privirile localnicilor și cu voia autorităților, care ignoră problema, cu atât mai mult că stația nu este înregistrată în inventarul bunurilor din domeniul public. Pe lângă faptul că nu există rețea de canalizare decât pentru o suprafață restrânsă, fiind racordate câteva case și școala din Beliș, dejecțiile rezultate nu sunt epurate, stația de epurare fiind nefuncțională, și se scurg într-o apă curgătoare, numită Valea Neagră, iar de acolo, pe traseul fostei albii a râului Someșul Cald până în barajul Tarnița. Un adevărat dezastru ecologic, care ne scoate încă o dată de pe lista țărilor civilizate din Uniunea Europeană.  Cea mai la îndemână soluție ar fi repunerea în funcțiune a fostei stații de epurare, care la acest moment nu este altceva decât un monument care atestă normalitatea de altădată și involuția din ultimii 30 de ani. 

Apa de la canalizare, curată ca lacrima – în ochii viceprimarului

Dezvoltarea și modernizarea sunt cuvintele care stau pe buzele aleșilor locali, se vrea o localitate care să se ridice la standardele europene, dar rețeaua de canalizare se întinde pe aproximativ 1 km, nu există o stație de epurare funcțională, dejecțiile ajung în barajul Tarnița, iar rețeaua de apă este atât de veche încât singura presiune este cea din ochii localnicilor când văd că apa este murdară sau când deschid robinetul și nu curge niciun strop. Aleșii locali aruncă vina pe cei care nu au vrut să finanțeze proiectele pentru extinderea rețelei de canalizare și bagă mâna în foc că stația de epurarea funcționează, iar la ieșire apa este curată. 

„Există canalizare pe o arie mai restrânsă, a fost făcută undeva în anii 70. Am tot depus proiecte, dar nu ni s-au dat fonduri pentru canalizare, avem nevoie de minim 2500 de locuitori. Noi nu avem în toată comuna atâta populație. Nu se poate face. Iar ca să facem noi canalizare, numai în satul Beliș, am avea nevoie de aproximativ 5 milioane de euro. Noi banii ăia nu-i avem în 30 de ani din bugetul local. Și canalizarea nu se varsă direct pe sol, sunt mai multe decantoare și chiar au fost și cei de la Garda de Mediu și au văzut că la ieșire e apă curată, acum nu e potabilă, dar asta este. Stația e făcută din anii 70, noi numai o întreținem.”, a declarat viceprimarul comunei Beliș, Gheorghe Marc. 

Având în vedere că nici apa care ar trebui să fie potabilă nu este chiar atât de curată în localitate, nu ne imaginăm la ce se referea domnul Gheorghe Marc când a susținut că apa de la canalizare este curată la ieșire. 

Vrem „o țară ca afară”, dar stăm cu mâna în sân 

Reporterii Gazeta de Cluj au fost la fosta stație de epurare din Beliș pentru a analiza situația de la fața locului. Nu mare ne-a fost mirarea când am descoperit că apa „curată” de la ieșire, nu era chiar atât de curată. Am găsit o construcție dezafectată, împrejmuită cu sârmă ghimpată, o clădire în paragină și mai multe găuri de canal descoperite, unele dintre ele, neîmprejmuite, un adevărat pericol pentru oameni care ar putea să treacă prin zonă și să nu le observe. Cel mai probabil, autoritățile s-au bazat pe faptul că oamenii vor sta departe de fosta stație de epurare din cauza mirosului greu provocat de dejecții care se simte în jur. Un adevărat dezastru ecologic care umbrește frumusețea unei localități de poveste, apreciată atât la nivel național, cât și european, o dovadă clară a nepăsării autorităților și un ghimpe în spatele localnicilor care sunt împărțiți în două grupuri: cei care sunt legați la scurta rețea de canalizare și se tem că într-o zi s-ar putea defecta și nimeni nu ar interveni pentru reparații și cei care, neavând alte soluții, au decis să-și sape singuri fose care, la rândul lor, ar putea contamina solul și apele. 

„Toată lumea are fose săpate, cine nu… în fundul curții”

În cea de-a doua categorie se găsește proprietara unei pensiuni din zonă, care a fost nevoită să-și sape singură o fosă în care să se acumuleze dejecțiile. 

„Eu am o pensiune și mi-am făcut singură, pe cheltuiala mea, o fosă la marginea pădurii, betonată, cu tuburi, cu tot ce trebuie. Canalizare nu cred că se va face vreodată. Toată lumea are fose săpate, cine nu… în fundul curții. Asta este situația.”, a declarat proprietara unui pensiuni din localitate. 

Canalizarea, sau, mai bine spus, lipsa ei nu este singura problemă care apasă comuna Beliș. Nereguli s-au găsit și în ceea ce privește alimentarea cu apă potabilă a localității, apa fiind contaminată. În urma unei investigații, jurnaliștii Recorder au descoperit că în 892 de comune din România curge apă nepotabilă, printre acestea numărându-se și comuna Beliș, însă localnici nu știu că apa pe care o consumă este contaminată și singurul semnal că apa nu poate fi băută este atunci când nu mai este chiar atât de curată. 

„Canalizarea din Beliș, se întinde pe 1 km, cel mult 2 km. A fost făcută în urmă cu 50-60 de ani de patronul unei brutării și servește câteva case și școala, apoi se varsă la fosta stație de epurare. Acolo e dezastru. La fel și la rețeaua de apă, nu este presiune deloc, vine de multe ori murdară, de zici că se scaldă mistreții în bazine. În urmă cu trei sau patru ani s-au făcut lucrări la rețeaua de apă, dar degeaba.”, ne-a povestit un sătean care a privit neputincios, ani la rând, cum s-a distrus fosta stație de epurare în locul căreia nu s-a mai amenajat nimic. 

Apele reziduale cuprind apele uzate și apele reziduale menajere. Dacă nu sunt bine tratate și epurate, aceste ape poluează solul și râurile, ceea ce are consecințe dăunătoare inevitabile pentru faună și floră, precum și pentru sănătatea oamenilor.

5 COMENTARII

  1. Inca un exemplu care se adauga la toate nenorocirile din tara noastra, pentru care o sa-i vedem la primavara pe romani strigand vechile lozinci ; STIMA NOASTRA SI MANDRIA ……

  2. Construcții edificate ilegal sub orizontala coronamentului unui baraj – se discută a fi demolate indiferent de organu’ politic ce deține în contra legii porcaria și deversează câcat în lac pe sub luciul apei, sau propunerea de a bea apă cu pișat și incapabilii Agenției de Protecție a Mediului, par corecte ??

  3. Pana la urma cine polueaza mai tare ..???aia cu barcile-care au fost interzisi sau astia cu deversarile…Unde sunt autoritatile statului platite din banii nostrii?????ALOOOO Consiliul Judetean:::;;;;?????asta e dubla masura..pe aia cu barcile STOP iar acesti smecheri baga la greu in LAC!!!

  4. Recent, pe adresa: https://www.ziardecluj.ro/noua-persoane-cer-anularea-regulamentului-care-interzice-ambarcatiunile-cu-motor-pe-lacurile-fantanele-si-tarnita-pe-motiv-ca-nu-pot-ajunge-la-proprietatile-pe-care-le-detin a aparut un articol tehnic numit: „”Nouă persoane cer anularea regulamentului care interzice ambarcațiunile cu motor pe lacurile Fântânele și Tarnița, pe motiv că nu pot ajunge la proprietățile pe care le dețin””, articol ce ar putea fi urmat de întrebarea logică: Dacă reclamanți nu pot ajunge la imobile edificate, cum au fost emise autorizații de construire și cum pot ajunge VI-DAN-JE ? Ghici ghi-ci-toa-re.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here