La prima ședință a Consiliului Consultativ pe tema gestionării de gunoaie din Cluj în au fost identificate următoarele soluții: separarea deșeurilor la sursă pe trei fracții (biodegradabil, reciclabil, rezidual), colectarea separată a acestor deșeuri, în zile diferite, implementarea sistemului PAYT (plătești-pentru-cât-arunci), tratarea fracției biodegradabile colectate separat, prin compostare și/ sau digestie anaerobă pentru producerea de biogas.
Totodată, reprezentanții societății civile, ai operatorilor de salubritate și reprezentanți ai autorităților publice au identificat următoarele alternative la actualul sistem ineficient de management al deșeurilor: măsuri de prevenție a generării deșeurilor, înființarea unui Centru Comunitar de Reparare, Refolosite și Reciclare, stație de sortare și tratare de tip MRBT (Material Recovery Biological Treatment), Responsabilitate Extinsă Individuală a Producătorului, optimizare industrială și ecodesign, platformă temporară de sortare intermediară, recunoașterea reciclatorilor informali și integrarea lor în sistem prin oferirea unor locuri de muncă.
Soluțiile alternative au fost analizate la prima ședință a Consiliului Consultativ în vederea implicării societății civile în gestionarea deșeurilor în Cluj-Napoca și a creșterii transparenței decizionale, acesta fiind primul pas propus de organizațiile neguvernamentale în petiția ‘Soluții durabile pentru gestionarea deșeurilor în Cluj Napoca’ remisă autorităților publice în 17 iulie cu ocazia marșului celor 500 de romi și a persoanelor solidare cu ei din Pata Rât spre Cluj.
La evenimentul organizat de Asociația Ecologistă Floarea de Colț cu sprijinul Formatest au participat reprezentanți ai ADI Eco-Metropolitan Cluj, Primăria Cluj-Napoca, S.C ROSAL GRUP S.A, S.C Brantner Servicii Ecologice S.A, Centrul Rațiu pentru Democrație, SOS (Societate Organizată Sustenabil), Fundația Zero Waste Europe, Zero Waste România, Asociația Ecologistă Floare de Colț și experți de mediu.
În prezent, din cauza lipsei unui angajament ferm din partea autorităților pentru implementarea unui sistem mai eficient de gestionare a deșeurilor, clujenii sunt nevoiți să plătească în plus pentru serviciul de salubritate.
Societatea civilă implementează proiecte pilot de reciclare și compostare în următoarele locații: La Terenuri (Mănăștur), Studium Green Campus (+600 apartamente) și alte două locații în process de evaluare, care să fie dezvoltate ulterior de către autorități.
În cadrul ședinței, au fost analizate toate punctele principale din petiție cu prezentarea unor modele de succes din alte orașe europene, s-au identificat obstacole și soluții la fiecare dintre acestea cu aplicare la nivel local.
Conform unui studiu recent, cea mai mare pondere în volumul de deșeuri generate de clujeni constă în deșeuri biodegadabile, în procent de 58%. Resturile alimentare și alte materii organice nu generează doar un miros urât, ci și metan și levigat în rampele de gunoi. Acestea pot fi tratate prin digestia aerobă și transformate în compost, îngrășământ organic, care mai apoi poate fi folosit în afânarea solurilor în parcuri publice și alte spații verzi, terenuri agricole, grădini comunitare sau în propria grădină. Astfel, nu doar se evită poluarea rezultată în urma producerii fertilizatorilor sintetici, ci se și reduce cantitatea de gaze cu efect de seră (cauza încălzirii globale) eliberate în atmosferă, întrucât solul îmbogățit cu îngrășământ organic de tipul compostului captează emisiile de CO2. De asemenea, digestia anaerobă centralizată a materiei organice colectate selectiv este un proces eficient prin care se poate obține biogaz.
La ședință s-a stabilit principial intensificarea eforturilor autorităților în informarea, conștientizarea și educarea cetățenilor prin campanii de informare cu focus pe separarea la sursă pe trei fracții (biodegradabil, reciclabil, rezidual) și pe compostarea deșeurilor organice / biodegradabile.
Mai mult, conform Brantner Servicii Ecologice S.A la nivel național nu exista încă un sistem de certificare al compostului, însă problema ar putea fi soluționată în umătoarea perioadă sau certificarea poate fi obținută în țări vecine că Ungaria. Un alt factor important analizat la ședință constă în implementarea noului Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), care conform graficului inițial ar fi trebuit lansat în urmă cu cinci ani, dar care, în continuare, potrivit reprezentanților autorităților, nu are o dată clară de demarare.
Reprezentanții ADI Eco-Metropolitan au arătat deschidere și susținere pentru cea mai mare parte dintre soluțiile propuse, recunoscând capacitatea acestora de a îmbunătății SMID-ul după implementare sau de a crea un cadru alternativ optim pentru gestionarea deșeurilor până la lansarea SMID.
În ceea ce privește separarea la sursă, pe trei fracții (biodegradabil, reciclabil și mixt) principalul obstacol identificat este lipsă de informare a cetățenilor alături de spațiul insuficient pentru instalarea punctelor de colectare, cauzat și de retrocedările abuzive de terenuri în spațiul urban. Din perspectiva infrastructurii necesare, cel mai potrivit sistem identificat este cel format din trei pubele/ tomberoane, pentru cele trei fracții, funcțional în numeroase orașe, cu rată de peste 75% redirectare de la rampă și care se poate încadra într-un spațiu limitat. Alte acțiuni necesare implică îmbunătățirea cadrului legislativ și recompensarea asociațiilor de proprietari de la blocurile de locuinte care produc compost în comun în mod organizat (utilizând compostul în spațiile verzi dintre blocuri și reducând astfel necesitatea de transport și tratare). Ambii operatori de salubritate au fost de acord să ridice deșeurile separate, în zile diferite.
ONG-urile au reiterat importanța vitală a recunoașterii sistemului informal de reciclare și necesitatea unor soluții alternative care să susțină munca de colectare separată și reciclare realizată de aceștia în cadru legal și în colaborare cu ceilalți actori implicați spre formalizarea sortării prin crearea de locuri de muncă.
Reprezentanții mediului asociativ au primit susținere pentru înființarea unui Centru Comunitar de Reparare, Refolosire, Reciclare după modelul ecoparcului ‘Kretsloppsarken’ din Gotenburg, Suedia, care ar putea aduce beneficii financiare considerabile Primăriei și cetățenilor prin reintroducerea în sistem a unor materiale și resurse care altfel ar ajunge la rampa de deșeuri. Ecoparcul din Gothenburg educă cetățenii în privința prevenției generării deșeurilor; reintroduce în sistem tot ceea ce poate fi refolosit dăruind o nouă viață deșeurilor și sortează în scopul reciclării tot ceea ce nu poate fi reparat și refolosit. Centrul de ‘minerit urban’ Kretsloppsarken produce 1.2 milioane de Euro/ anual în beneficiul municipalității Gothenburg.
Cetățenii ar putea dona într-un astfel de parc produse, materiale de orice fel, de la materiale de construcții, până la mobilier sau orice alt bun de care nu mai au nevoie. Acestea vor fi reparate dacă este cazul și revândute la prețuri modice. Materialele de construcție și pentru renovări sunt o parte profitabilă a afacerii. Cheresteaua, cărămizile, obiectele sanitare și ferestrele au o valoare mare la revânzare.
În ceea ce privește tratarea deșeurilor prin incinerare, persoanele prezente au concluzionat că o astfel de tehnologie ar bloca toate celelalte inițiative menționate mai sus. Incinerarea este extrem de toxică, costisitoare și depășită.
Tema următoarei ședințe este tratarea fracției biodegradabile și va implica pe lângă autoritățile locale, operatorii de salubritate, ONG-uri, fermieri, reciclatori cu experientă în compostare precum EcoBihor, distribuitori de tehnologie pentru compostare și biogaz, grădinari urbani și peri-urbani cu scopul de a crește prin politici publice adecvate spațiul pentru grădinărit urban. Urmează ca peste circa șase săptămâni să aducem la Cluj experți internaționali, dintre care îl menționam pe Dr. Enzo Favoino, specialist cu o vastă experiență în tratarea fracției biodegradabile la nivel european.
La ședința următoare, propunem, în afara participării funcționarilor publici, și implicarea decidenților politici din Primăria Cluj-Napoca și din Consiliul Județean. Asociațiile și persoanele care doresc să se implice pe viitor în gestionarea deșeurilor orașului pot comunica cu inițiatorii Consiliului Consultativ
