Analiștii au afirmat că situația carburanților este volatilă, astfel că în următoarele săptămâni ne-am putea confrunta cu o scădere a prețurilor.
Situaţia de pe piaţa petrolului a fost foarte volatilă în ultimele săptămâni, atitudinea investitorilor schimbându-se radical pe perioade foarte scurte de timp, iar distanţa dintre maximul atins pe 9 aprilie şi minimul sesiunii de luni a fost de peste 22%, se arată într-o analiză a casei de brokeraj XTB România, care menţionează că preţul carburanţilor ar putea scădea în următoarele 2-3 săptămâni.
„Cheia parcursului viitor este însă durata pandemiei, şi modul de revenire a economiei (lentă sau rapidă). În linia informaţiilor disponibile în prezent, carburanţii au şanse foarte bune de a se ieftini în următoarele 2-3 săptămâni. Aceasta ar fi o veste bună pentru şoferi, care ar fi fost şi mai bună într-o perioadă fără restricţii. Este, în plus, un factor de limitare a presiunii de creştere a unor preţuri, fără a fi însă un element determinant pentru multe produse. Cu toate acestea, tendinţa ulterioară ar putea fi una de relativă scumpire a benzinei şi motorinei, de la niveluri foarte joase şi fără a vedea pentru moment ‘ameninţate’ reperele din februarie”, a declarat Claudiu Cazacu, consulting strategist în cadrul XTB România.
El precizează că „petrolul este încă într-un foarte rapid trend descendent, dar anticipaţiile referitoare la măsuri suplimentare, dincolo de cele luate deja de OPEC+ pot aduce modificări ample în următoarele 2-3 luni”.
Înainte de anunţarea acordului OPEC+, petrolul s-a apreciat cu aproximativ 8%, spun reprezentanţii casei de brokeraj.
„Totuşi, această depreciere rapidă nu a reprezentat altceva decât o trezire la realitate pentru investitori. Înainte de anunţarea acordului, petrolul s-a apreciat cu aproximativ 8%, dar această secvenţă pozitivă nu a fost durabilă, materia primă pierzând tot terenul câştigat anterior odată cu prezentarea detaliilor acordului OPEC+”, explică Radu Puiu, Research Analyst, XTB România.
Înţelegerea OPEC+ prevede reducerea producţiei de petrol cu 9,7 milioane de barili pe zi în mai şi iunie, adică aproximativ 10% din oferta globală, ceea ce reprezintă o valoare record. Apoi, volumul reducerilor va fi treptat temperat până în aprilie 2022.
Oficialii grupării au susţinut că măsurile luate ar putea fi şi mai ample, vizând reduceri de aproximativ 20 de milioane de barili pe zi (incluzând reducerile suplimentare din partea statelor G20 şi majorarea rezervelor strategice). Un astfel de scenariu este de înţeles, dacă avem în vedere că estimările indică o posibilă reducere a cererii cu 30 de milioane de barili pe zi în aprilie.
Printre măsurile suplimentare vizate de către OPEC se numără şi speranţele ca state din afara grupului, precum SUA, Canada sau Norvegia, să adere la reducerile coordonate. Preşedintele Donald Trump a evitat să abordeze acest subiect, susţinând că mecanismele pieţei vor ajusta producţia americană.
„În acest sens, trebuie să menţionăm estimările prezentate de Secretarul de Energie american, Dan Brouillette, care a susţinut că, până la sfârşitul anului, producţia americană se va reduce cu 2 – 3 milioane de barili pe zi”, adaugă reprezentanţii casei de brokeraj.
Totuşi, reducerile tind să nu aibă efectul scontat pe termen scurt întrucât nu se ridică la volumele necesare pentru a evita o creştere masivă a stocurilor de petrol în al doilea trimestru. Blocajele celor mai importante economii şi temerile legate de o recesiune vor continua să pună presiune descendentă asupra cererii de combustibil.
„Datele din ultimele zile confirmă perspectivele sumbre. Agenţia Internaţională a Energiei a publicat raportul privind piaţa petrolului pentru aprilie în cadrul căruia avertizează despre posibilitatea ca scăderea cererii cauzate de pandemie să fie mult mai amplă decât nivelul de reducere a producţiei agreat de OPEC+. Mai mult, datele Administraţiei de Informaţii din domeniul Energiei au indicat o creştere săptămânală istorică a stocurilor de petrol din SUA, 19,25 de milioane de barili, în timp ce nivelul prognozat era de 11,6 milioane de barili”, mai spun ei.
În acest context, pe termen scurt am putea asista la o uşoară tendinţă de stabilizare a cotaţiei WTI în jurul pragului de 20 de dolari per baril.
„Până când măsurile de combatere a epidemiei nu vor fi relaxate, perspectivele pentru preţul petrolului rămân în continuare pesimiste şi nu putem exclude o corecţie sub zona menţionată anterior, drumul fiind deschis până în vecinătatea pragului de 15 dolari per baril. Odată cu redeschiderea economiilor, optimismul ar putea reveni treptat în pieţe, iar redresarea cererii ar putea impulsiona preţul. Un alt factor important îl va reprezenta atingerea limitelor superioare a capacităţilor de stocare a petrolului care va pune presiune asupra companiilor să reducă producţia. Principalul obiectiv pentru cumpărători pe termen mediu se află la 28,50 dolari per baril, prag ce a întrerupt toate încercările recente de redresare din partea cumpărătorilor”, mai explică analistul Radu Puiu.
sursă: știripesurse.ro
