Carmen Zina Lador: profilul psihologic al unui infractor

Pe rolul Tribunalului Cluj s-a aflat soluţionarea propunerii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj privind prelungirea duratei măsurii de arestare preventivă luată faţă de Carmen Zina Lador,  mama fondatorului Trilulilu, Sergiu Biriş, şi Viorel Cîrnici, cercetaţi pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de evaziune fiscală  şi spălare de bani, ambele în formă continuată, respectiv complicitate la evaziune fiscală. Termenul de pe 21 octombrie 2013 a avut ca scop verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii de arestare preventivă faţă de cei doi inculpaţi din dosar. Procurorul de caz a susţinut menţinerea arestului preventiv deoarece, în opinia sa, temerile care au stat la baza luării acestei măsuri subzistă.

Procuratura solicită să se ţină cont de fişele din cazier ale celor doi inculpaţi, din care rezultă că aceştia au comis cu intenţie noi infracţiuni, câtă vreme Lador avea deja o condamnare definitivă pentru săvârşirea unei infracţiuni la legea cecului şi patru amenzi administrative aplicate pentru infracţiunea de sustragere de la plata contribuţiilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj. De asemenea, Lador mai are pe rol încă două dosare penale, unul în care a fost trimisă în judecată, pe 13 decembrie 2012, prin rechizitoriul DIICOT Cluj pentru săvârşirea infracţiunii de constituire de grup infracţional organizat, instigare la înşelăciune şi falsuri. Altul, aflat pe rolul Tribunalului Gherla din 29.03.2013, în care a fost trimisă în judecată tot pentru infracţiunea de evaziune fiscală. Cu toate că era deja cercetată penal, Lador a săvârşit, cu intenţie, noi infracţiuni, în acelaşi stil, de evaziune fiscală şi spălare de bani, pentru care este cercetată în prezent. Acelaşi lucru se poate afirma despre Cîrnici Viorel. Din aceste date reiese faptul că cei doi sunt practic specializaţi în comiterea de infracţiuni economico-financiare.

Din fişa de cazier a lui Cîrnici rezultă că are la activ o amendă administrativă pentru evaziune fiscală şi trei condamnări, din care două pentru înşelăciune şi una pentru evaziune fiscală. De asemenea, lui Cîrnici i s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi administrator, aspect ce nu l-a împiedicat să facă noi infracţiuni folosindu-se de calitatea de administrator.

Din datele existente la dosar rezultă că Carmen Zina Lador a încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea altor inculpaţi. Procuratura solicită instanţei să ţină cont de faptul că din interceptările convorbirilor telefonice existente la dosar reiese faptul că Lador şi Cîrnici plănuiau înfiinţarea sau dobândirea prin cesiune a părţilor sociale ale unor societăţi comerciale de tip fantomă.

Dincolo de bogata activitate infracţională a celor doi, ceea ce impune menţinerea arestului preventiv este faptul că aceştia nu par să interiorizeze gravitatea şi consecinţele faptelor lor, relevând un profil psihologic de sociopaţi în sensul că, deşi erau cercetaţi pentru săvârşirea unor fapte similare, ei continuau cu acelaşi tip de operaţiuni. Se poate trage concluzia că există un risc major ca o dată eliberaţi, ei să se întoarcă la vechile obiceiuri. Mai mult, Lador are talentul de a infesta oamenii din jur, atrăgându-i în practicile sale.

Deşi apărarea celor doi inculpaţi a atacat şi a negat toate argumentele care din punctul de vedere al procuraturii justifică menţinerea măsurii de arest preventiv, instanţa a fost de altă părere, considerând că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă şi impun privarea de libertate. Ca un fapt agravant, instanţa a reţinut că, din documentele aflate la dosar rezultă nu doar că există indicii temeinice cu privire la faptul că inculpaţii se fac vinovaţi de comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina lor, dar există date din care reiese că cei doi pregătesc în detaliu noi infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani. Astfel, referitor la Lador, există probe ce demonstrează că activităţile infracţionale ale acesteia se întind pe raza mai multor judeţe, vizând societăţi din Suceava, Maramureş, Braşov, Ilfov, Cluj sau Hunedoara. Este vorba despre 10 societăţi comerciale conduse de Lador, care şi-a extins la nivel naţional reţeaua implicată în acte de evaziune fiscală, cu scopul de a îngreuna identificarea şi sancţionarea faptelor ilegale. Există indicii conform cărora prejudiciile create în fiecare caz au o valoare însemnată, la nivelul mai multor milioane de euro, în contabilitatea firmelor găsindu-se numeroase acte false, înregistrate cu scopul de a eluda obligaţiile de plată către bugetul de stat.

Există, de asemenea, numeroase interceptări telefonice între Lador şi Cîrnici din care rezultă în mod indubitabil că aceştia continuă săvârşirea unor infracţiuni asemănătoare şi pregătesc intens şi detaliat comiterea unor infracţiuni noi, cum ar fi înfiinţarea sau dobândirea prin cesiunea părţilor sociale ale unor noi societăţi comerciale de pe raza judeţelor Brazov, Ilfov sau Olt, firme cu comportament tip “fantomă”, pe care să le utilizeze în activităţi ilicite, pe perioade scurte de timp, ca să nu poată fi prinşi.

De asemenea, rezultă că Lador plănuieşte să îşi extindă activitatea infracţională prin utilizarea altor societăţi comerciale şi prin atragerea altor participanţi.

Pericolul social concret pe care îl prezintă pentru ordinea publică lăsarea în libertate a celor doi, rezultă mai întâi din gravitatea deosebită a faptelor imputate, precum şi din împrejurarea în care au fost comise – de către mai multe persoane împreună, după o temeinică pregătire, utilizând cunoştinţe temeinice şi complexe pe care le aveau în domeniu. De asemenea, mai rezultă din valoarea mare a prejudiciului, precum şi din faptul că profilul psihologic al celor doi inculpaţi arată că aceştia şi-au făcut un mod de viaţă din săvârşirea infracţiunilor economico-financiare, atrăgând un număr mare de persoane în activităţi de acest fel şi angrenând în circuit o seamă de societăţi comerciale. “Toate acestea ar putea crea un sentiment de insecuritate şi oprobiu public”, arată instanţa, şi de aceea a dispus menţinerea stării de arest preventiv , cu drept de recurs în 24 de ore

Carmen Zina Lador a declarat recurs împotriva încheierii penale din 21 octombrie 2013, când instanţa s-a pronunţat asupra legalităţii şi  temeiniciei măsurii de arest preventiv.

Crina Crainic