Rogozin vrea cetățenie rusă pentru Transnistria

Reprezentantul special pentru Transnistria al preşedintelui Federaţiei Ruse, vicepremierul Dmitri Rogozin, şi-a anunţat intenţia de a cere Dumei de Stat schimbarea legii referitoare la cetăţenia rusă astfel încât să înlesnească obţinerea acesteia de către locuitorii Transnistriei născuţi după 1991. În prezent, Rusia are aproximativ 1.500 de militari în Transnistria, pentru care Rogozin face lobby să fie considerați ”pacificatori” și tolerați de oficialii de peste Prut.

„Sper ca în curând să ne adresăm Dumei de Stat în problema modificărilor necesare la legea referitoare la cetăţenie, pentru ca locuitorii Transnistriei născuţi după 1991 să poată obţine cetăţenia rusă”, a declarat Dmitri Rogozin în cursul „orei guvernului” din Duma de Stat.

Din cauza lipsei unei asemenea prevederi în legislaţia Rusiei, locuitorii republicii nerecunoscute solicită astăzi cetăţenia moldovenească, românească, poloneză sau bulgară, care „le sunt acordate destul de uşor”. „Considerăm că această situaţie este incorectă”, a mai spus Rogozin.

În Transnistria trăiesc aproximativ 200 de mii de cetăţeni ai Federaţiei Ruse. „Punctul consular de la Tiraspol, care asigură schimbul de paşapoarte, şi-a reluat activitatea”, a arătat locotenentul lui Putin în regiune. Transnistria, regiune separatistă din Republica Moldova cu o populaţie predominant rusofonă şi rusofilă, şi-a proclamat independenţa în anii ’90, din cauza unor temeri că aceasta se putea uni cu România, în urma prăbuşirii fostei Uniuni Sovietice.

Rușii se scarpină invers

România a simplificat în 2009 procedurile de acordare a cetăţeniei pentru cetăţenii Republicii Moldova, de atunci mii de moldoveni cerând şi obţinând cetăţenia română.

Federația Rusă a urmat exemplul… complicând procedurile. Legile cu privire la cetăţenia Federației Ruse şi cetăţenia Republicii Moldova fac ca cele două să se excludă reciproc. Anterior, legea rusă prevedea renunţarea la cetăţenie altei ţări pentru a obţine cetăţenia Rusiei. Era suficient ca petentul să scrie o cerere privind renunţarea la cetăţenia moldovenească, să o vizeze la notar şi să o trimită prin scrisoare recomandată Ambasadei Rusiei.

Acum situaţia s-a schimbat radical. Solicitantul cetăţeniei ruse trebuie să depună personal documentele, iar întregul proces durează aproximativ un an. După toate verificările, partea rusă, dacă este gata să ofere cetăţenia rusă, impune renunțarea la cetăţenia din prezent, în acest caz la cetăţenia moldovenească.

”Înainte de a deveni solicitant al cetăţeniei ruse şi de a depune toate documentele părţii ruse, Dvs. trebuie să plecaţi din Republica Moldova. Respectiv, veniţi în Federaţia Rusă să locuiţi permanent. Pentru obţinerea permisului de şedere, Dvs. prezentaţi toate documentele. Cu acest pachet de documente şi cu confirmarea că partea rusă este gata să Vă ofere cetăţenia, Vă adresaţi la secţia consulară a RM.

Dubla cetățenie, o ipoteză slabă

Secţia consulară examinează toate documentele şi le transmite spre examinare comisiei privind cetăţenia. Procedura durează circa un an. Timp de un an, vi se retrage cetăţenia RM sau vi se refuză, deşi eu nu văd motive pentru care ar putea să primiţi un refuz, dacă Dvs. aţi plecat din RM, pentru a locui permanent în Rusia.

Ulterior, vi se prezintă un certificat că aţi fost lipsit de cetăţenia moldovenească. Cu acest certificat veniţi la secţia de documentare şi primiţi paşaportul Federaţiei Ruse. Dacă nu aţi confirmat documentar că partea rusă este gata să Vă ofere cetăţenia rusă, atunci nu veţi fi lipsiţi de cetăţenia moldovenească.

Dacă Republica Moldova nu vă retrage cetăţenia acest fapt nu este o piedică de a obţine cetăţenia rusă. Dar poate e un avantaj. În acest caz Dvs. veţi avea şi cetăţenia moldovenească şi cea rusă, în pofida faptului că Rusia şi Moldova nu au semnat un acord privind recunoaşterea dublei cetăţeni”, descrie procedura Alexandr Kalinin, preşedintele Congresului Diasporei moldoveneşti în Rusia.

Pacificatorii din Transnistria

Rusia are aproximativ 1.500 de militari în Transnistria, dintre care aproximativ 1.400 fac parte din Grupul Operativ de Trupe Ruseşti din Transnistria, constituit în urmă cu 20 de ani prin reorganizarea fostei Armate a 14-a a URSS. Alţi 400 de militari ruşi fac parte din forţa de menţinere a păcii, alături de militari moldoveni şi transnistreni.

Republica Moldova consideră însă că staţionarea militarilor ruşi în regiunea transnistreană contravine Constituţiei moldovene şi, din acest motiv, Chişinăul, OSCE, UE şi SUA au cerut în repetate rânduri retragerea lor.

Rogozin, însă, a subliniat că pe viitor caracterul relațiilor comerciale din Rusia și Republica Moldova va depinde de poziția Chișinăului în ceea ce-i privește pe militarii ruși staționați ilegal în regiunea separatistă transnistreană. ”Zilele trecute m-am întâlnit cu vicepremierul în exercițiu din Guvernul Republicii Moldova, Victor Osipov. Noi am spus pe față: caracterul relațiilor noastre economice și comerciale cu Moldova va depinde în mare parte de modificarea poziției lor în privința pacificatorilor ruși, a rotației grupului nostru militar, care se află în Transnistria”, a declarat omul politic rus.

Vicepremierul pentru Reintegrare, Victor Osipov, s-a întâlnit cu Dmitri Rogozin pe 24 iunie, la Moscova, unde a discutat inclusiv problema relațiilor comerciale, însă în comunicatul oficial al Guvernului de la Chișinău se arată doar că „partea rusă și-a exprimat disponibilitatea pentru a identifica soluţii la problemele existente în special, la exportul băuturilor alcoolice, producţiei pomilegumicole procesate, producţiei de origine vegetală şi animală pe piaţa rusă”.

A doua zi după această întâlnire, însă, Ministerul de Externe de la Moscova a remis un comunicat de presă, prin intermediul căruia s-a declarat din nou îngrijorată de așa-zisa „blocadă” pe care autoritățile de la Chișinău și Kiev ar fi impus-o autorităților separatiste pro-ruse de la Tiraspol și care ar împiedica desfășurarea normală a proceselor social-economice din regiune.