Casa Hintz, intre farmacie şi placintarie
In timp ce Muzeul de Istorie se judeca in instanţa cu moştenitorii familiei Hintz pentru a pastra Muzeul de Farmacie in spaţiul din cladirea-monument din secolul XVI, aceştia din urma strang bani pentru procese inchiriind spaţiul de la parterul cladirii unui restaurant. Modificarile aduse cladirii la deschiderea acestuia au suscitat ingrijorarea mai multor clujeni, dar Comisia de Monumente nu a facut nicio sesizare in aceasta privinţa.
Retrocedarile facute in mod haotic, fara ca statul sa-şi asume responsabilitatea pentru imobilele de patrimoniu care au devenit de-a lungul timpului bunuri publice, adapostind instituţii de cultura, ar putea face inca o victima la Cluj-Napoca. Dupa scandalul retrocedarii Palatului Banffy, care adaposteşte Muzeul de Arta Cluj, şi Muzeul Farmaciei, parte din Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) risca sa fie evacuat.
Aceasta pentru ca instanţele au decis sa retrocedeze moştenitorilor familiei Hintz, proprietarii dinainte de naţionalizare ai cladirii care a adapostit prima farmacie din Cluj-Napoca, casa care in momentul de faţa gazduieşte colecţia Muzeului de Farmacie. MNIT a avut mai multe procese cu moştenitorii, privind retrocedarea, evacuarea şi chiria. In momentul de faţa, pe rolul instanţelor clujene a mai ramas un singur proces, cel prin care urmaşii familiei Hintz cer plata chiriei pe ultimii trei ani. Ultimul termen a avut loc pe 24 mai, urmand ca instanţa sa se pronunţe in saptamanile urmatoare.
Retrocedare pe bucaţi
Consilierul juridic al MNIT, Elene Rachita, a explicat ca, in cazul in care sentinţa este nefavorabila muzeului, s-ar putea ajunge la instanţele superioare, Inalta Curte de Casaţie şi justiţie, respectiv Curtea de Apel. Potrivit acesteia, in prezent, situaţia juridica a casei a fost rezolvata astfel: moştenitorii au primit cladirea, mai puţin spaţiul deţinut de MNIT, potrivit unei dispoziţii a primarului din 2008, iar subsolul cladirii, in care a funcţionat laboratorul medieval al farmaciştilor, a fost inapoiat moştenitorilor printr-o decizie a Curţii de Apel Cluj.
Accesul la subsol, insa, se poate face doar prin Muzeul Farmaciei, aşa cum ne-a aratat şi Radu Crişan, directorul instituţiei. Acesta ne-a povestit ca moştenitorii au cerut in instanţa şi obiectele expuse in Muzeul Farmaciei, insa tot ce a ramas din vechea farmacie dupa naţionalizare şi transformarea in placintarie, utilitate cu care a funcţionat timp de caţiva ani ani, este un dulap incastrat in perete. Colecţia expusa in prezent are la baza obiectele adunate de profesorul Iuliu Orient şi imbogaţita de-a lungul timpului cu alte donaţii de obiecte folosite in activitatea farmaceutica din Transilvania medievala.
Cladirea este una cu probleme, au aratat atat Crişan, cat şi locatarii acesteia, iar cine o va cumpara va avea mult de lucru şi va trebui sa faca investiţii considerabile, dat fiind ca este vorba de o cladire de secolul XVI, care are nevoie de avize speciale pentru orice mica modificare. O soluţie ar fi cumpararea intregii cladiri de catre Ministerul Culturii, care a invitat deja in repetate randuri moştenitorii la negocieri in legatura cu vanzarea acesteia. Moştenitorii cereau pe cladire anul trecut doua milioane de euro, dar nu a existat nicio oferta pentru aceasta, in afara de cea a Ministerului Culturii. Elena Rachita a explicat ca au fost deja lansate proceduri pentru a relua negocierile, iar Ministerul Culturii are drept de preemţiune in cazul vanzarii imobilului şi trebuie
anunţat in cazul in care urmaşii decid sa-l scoata pe piaţa.
Directorul MNIT, Carmen Ciongradi, a declarat pentru presa locala ca moştenitorii au venit o data la Cluj pentru a sta de vorba despre soarta Muzeului Farmaciei cu oficialii MNIT. „Au fost de acord sa vanda imobilul catre muzeu, e greu de inţeles de ce mai fac acum aceste recursuri. Au spus ca işi doresc ca aceasta cladire sa fie in continuare Muzeu al Farmaciei, pentru ca a fost a familiei lor, farmacişti din tata-n fiu, şi aşa ar fi normal. Oricum, noi avem incredere ca vom ajunge la inţelegere cu ei”, a afirmat Ciongradi.
De la placinte la paella
In lipsa unor cumparatori, insa, moştenitorii s-au gandit sa mai faca un ban pana la evacuarea chiriaşilor Primariei, care locuiesc aici de zeci de ani. Astfel, spaţiul de la strada a fost inchiriat unui restaurant spaniol, Don Mario, cu o chirie de 3000 de euro pe luna, potrivit unor surse. Gazeta de Cluj a fost sesizata in legatura cu faptul ca proprietarii restaurantului au dat gauri in peretele dinspre curtea interioara al Casei Hintz, casa monument istoric, care dateaza din secolul XVI. De asemenea, tamplaria dinspre strada pare schimbata, iar aparatele de aer condiţionat fac balţi in curte.
Prima instituţie careia ne-am adresat in legatura cu acest aspect este Comisia Monumentelor Istorice, prin persoana arhitectului Virgil Pop. Intrebat daca restaurantul a primit aprobarile necesare pentru gaura din perete şi pentru faţada, aşa cum susţin proprietarii acestuia, Virgil Pop a raspuns „Nu s-a solicitat şi nu s-a eliberat vreun aviz pentru casa Hintz. Vi s-au spus numai minciuni. Lucrarile sunt ilegale”.
Reporterul Gazeta de Cluj i-a gasit pe proprietarii „Don Mario” la restaurant. Aceştia ne-au asigurat ca exista toate aprobarile necesare şi a fost depus un dosar şi la primarie, de unde urmeaza sa primeasca şi alte avize. Spaţiul a fost inchiriat de la moştenitorii familiei Hintz, opt proprietari care s-au asociat pentru a revendica imobilul, au explicat proprietarii, iar lucrarile au respectat intocmai structura cladirii şi tamplaria existenta. „Geamurile nici macar nu au fost vopsite, doar le-am gletuit. Poate fi considerata o imbunataţire, nu e renovare, s-a respectat aspectul iniţial”, au aratat aceştia. Restaurantul specializat in paella nu-i deranjeaza deloc pe vecini, au declarat proprietarii, iar unora chiar le face placere sa vina aici sa manance.
Vecinii nu sunt chiar atat de incantaţi şi se plang ca atunci cand restaurantul s-a instalat in Casa Hintz, s-a bocanit zile la rand, iar dupa ce mobilierul a fost facut in curte, au ramas acolo lemne printre care s-au adapostit şobolani. De asemenea, din cauza ca se circula mai des pe poarta, aceasta, deja in stare precara, sta sa cada. Partea cea mai grava este ca s-au dat gauri in cladirea de secol XVI pentru coşurile de la bucatarie.
Monument? Care monument?
Atat vecinii, cat şi administraţia Muzeului Farmaciei, au declarat ca a fost sesizata Comisia Monumentelor, dar nimeni nu a venit inca sa vada starea cladirii, astfel ca este indoielnic faptul ca aceasta ar fi emis autorizaţiile necesare. Vecinii povestesc ca atunci cand au vrut sa vopseasca ramele ferestrelor şi au solicitat aprobarea comisiei, li s-a permis sa foloseasca doar vopsea albastra care sa corespunda aspectului iniţial al cladirii. Tamplaria restaurantului, insa, a inlocuit complet pe cea veche, susţin aceştia.
Vecinii nu le vor mai da batai de cap celor de la restaurant multa vreme. Aceasta pentru ca una din cele patru familii care locuiesc in casa Hintz a primit deja ordin de evacuare, iar celelalte trei, deşi sunt in proces cu proprietarii, se aşteapta sa paraseasca imobilul in viitorul apropiat. Locatarii au fost timp de ani buni chiriaşi ai primariei, dar in eventualitatea evacuarii instituţia nu are soluţii pentru ei, lista de aşteptare pentru locuinţe sociale a administraţiei clujene fiind foarte lunga. Pe vremea cand locuinţele erau proprietatea Primariei Cluj-Napoca, chiriaşii au cerut dreptul de a le cumpara şi de a face lucrari de consolidare. A fost aprobat chiar un proiect pentru reparaţia capitala a acoperişului, dar dupa ce a inceput procesul de retrocedare, acesta a fost abandonat.
Soarta Casei Hintz ramane astfel incerta. Ce e sigur e ca Muzeul de Farmacie ramane aici, daca sentinţele instanţelor clujene raman definitive. Chiar daca, printr-un alt proces, moştenitorii ar obţine intreaga cladire, instituţia poate sa funcţioneze in spaţiul curent inca cinci ani. Chiriaşii Primariei ar putea fi evacuaţi, iar cei ai moştenitorilor işi pot face de cap in continuare. Urmaşii familiei Hintz par sa fi invaţat cate ceva de la cei care i-au deposedat pe predecesorii lor: la fel ca şi comuniştii care au inchis farmacia pentru a face placintarie, aceştia prefera banii de la restaurant prezervarii moştenirii culturale clujene.
Diana Gabor
Istoria Casei Hintz
(sursa: muzeulfarmaciei.ro)
1573. Farmacie de stat. Se deschide in cladirea pe care o vedem şi azi prima farmacie a Clujului
1752. Farmacia privata. Farmacia este inchiriata farmaciştilor particulari, primul fiind Tobias Mauksch.
1863. Familia Hintz. Farmacia intra in proprietatea familiei Hintz, prin moştenire de la familia Slaby
1949. Placintaria comunista. Spaţiul este naţionalizat. Prin grija statului comunist, in aceasta cladire istorica incepe sa funcţioneze o placintarie.
1954. Muzeul. Profesorul Valeriu Bologa convinge nomenclatura ca tradiţia merita pastrata, iar spaţiul devine muzeu al farmaciei.
2008 – 2011. Retrocedarea. Instanţele din Romania decid ca foştii proprietari au dreptul sa primeasca inapoi cladirea.
