Casele DRDP treneaza inspre NUP

Astfel, directorii cu pricina au vândut un teren de 3,8 hectare în Oradea, în zona Selgross, unul de 600 mp pe Calea Turzii, în Cluj-Napoca şi patru case pe strada Lunii din cartierul Zorilor. Toate aceste proprietăţi au fost valorificate cu 4,14 milioane lei, adică puţin peste un milion de euro. Asta în condiţiile în care terenul din Oradea valorează pe piaţa liberă aproape zece milioane euro, cele patru case încă un milion, în timp ce terenul de pe Calea Turzii este estimat la aproximativ 100.000 euro. Făcând un calcul simplu, de pe urma valorificării respectivelor imobile ar fi trebuit să se obţină nu mai puţin de 11 milioane de euro, nicidecum un milion.   

Terenul, cât e terenul?!

Gazeta a intrat în posesia documentelor care atestă faptul că vânzarea celor două terenuri şi a celor patru case a fost făcută cu “dedicaţie”, anumite persoane urmând a câştiga bani frumoşi de pe urma tranzacţiei. În raportul de evaluare a respectivelor imobile apar date extrem de ciudate. Astfel, terenul de 38.000 mp din Oradea este evaluat la 855.000 euro, în timp ce terenul de aproape 600 mp de la ieşirea din Cluj-Napoca a fost evaluat la “fabuloasa” sumă de 1000 lei (n.r. zece milioane lei vechi). Clădirile de pe strada Lunii au fost evaluate, de asemenea, la preţuri modice. Astfel, imobilul de pe strada Lunii numărul 2A cuprinde două corpuri de clădire. Corpul I a fost evaluat la 87.840 euro, corpul II la 53.280 euro, valoarea totală a clădirii fiind de 141.120 euro. Casa de pe strada Lunii 2B valorează, în ochii evaluatorului, doar 43.280 euro, clădirea de la 2D 39.280 euro, în timp ce imobilul de la 2E valorează 53.280 euro. Valoarea totală a imobilelor de pe strada Lunii este de 276.960 euro. Asta în condiţiile în care o casă în acea zonă este vândută cu minim 100.000 euro. Evaluatorul motivează că “pentru astfel de imobile, executate pe structură uşoară, evaluatorul nu deţine informaţii privind tranzacţionări recente, motiv pentru care a utilizat metoda costului de înlocuire net şi metoda de randament”, se precizează în respectivul raport. Adică, evaluatorul a luat ca punct de reper în principal costul net al construcţiei, adică banii care au fost cheltuiţi pentru realizarea imobilelor şi nicidecum valoarea reală a imobilelor pe piaţa liberă. Chiar dacă respectivele imobile sunt construite din materiale uşoare, important este că pe terenul concesionat pe o perioadă de 99 de ani de la Primăria Cluj-Napoca se poate ridica, fără probleme, o altă construcţie. Or, în condiţiile în care parcela are aproape 6000 de mp, afacerea este una extrem de bună. Făcând un calcul simplu, dacă ar fi să demoleze toate clădirile, proprietarul actual ar rămâne cu un teren pentru care a plătit doar 40 euro pentru fiecare metru pătrat, adică aproximativ 5 % din valoarea terenului în zona respectivă.         

Ciudăţenii la licitaţie
    
La licitaţia pentru respectivele imobile s-au prezentat trei firme, Artelectro Construct, Prototip SRL şi Mikelinos, curios, toate cu sediul în Oradea. Totuşi, dintre cele trei firme, chiar dacă oferta era mult prea bună pentru a fi refuzată, la licitaţie s-au prezentat doar două dintre acestea, Artelectro şi Prototip, a doua fiind declarată câştigătoare. Asta în condiţiile în care respectiva societate a fost înfiinţată în 2007, are un singur angajat, care este  şi patronul societăţii, nu are depuse declaraţii fiscale, deci nu are nici cifră de afacere şi, mai ales, niciun profit. Deci este curios de observat prin ce metode a reuşit o firmă, care nu a vut niciun fel de activitate până în prezent, să pună mâna pe imobilele statului la un preţ mai mult decât derizoriu.

Pueril

Conform notei de fundamentare ataşate ofertei de vânzare a terenului, se stipulează că: “Dintre imobilele care au făcut obiectul expertizei de evaluare, o parte se află într-o stare avansată de degradare, fiind necesară alocarea unor fonduri însemnate pentru utilizarea lor conform destinaţiei atribuite. Pentru întreţinerea imobilelor care sunt închiriate, DRDP Cluj alocă fonduri însemnate în vederea întreţinerii şi plăţii utilităţilor care nu îşi justifică destinaţia, acestea neputând fi compensate cu preţul chiriei modice (de ex. Preţul de 108 lei/imobil, în care sunt incluse şi utilităţile). În privinţa imobilului-teren situat în Oradea, precizăm că acesta nu a fost exploatat niciodată de la data dobândirii, DRDP Cluj înregistrând doar pierderi de pe urma deţinerii acestuia. Totodată, DRDP nu dispune de fondurile necesare pentru asigurarea pazei şi a întreţinerii acestui imobil. (…) În legătură cu imobilul Canton Feleacu, construcţie aflată în proprietatea CNADNR SA- DRDP Cluj, precizăm că, având în vedere destinaţia de canton, acesta nu a mai fost folosit de foarte mult timp, motiv pentru care se află într-o stare avansată de degradare, în starea actuală nemaiputând fi folosit, pentru utilizarea acestuia fiind necesare investiţii majore”, se arată în nota de fundamentare, aprobată de Eugen Cecan. Chiar şi aşa, potrivit surselor noastre, respectivele imobile au fost vândute, în primul rând, pentru a satisface nevoia de proprietăţi a unor potenţi a vremii şi, în al doilea rând, pentru că DRDP Cluj nu mai deţine fonduri pentru plata salariilor şi a primelor “grase” de Crăciun, bonusuri acordate preferenţial, pe criterii stabilite direct de către Eugen Cecan şi Marius Cătăniciu. Mai mult, în momentul de faţă, toţi chiriaşii clădirilor cu pricina sunt obligaţi să achite cheltuielile curente: apă, gaz, electricitate, încălzire, cablu TV, Internet. Din chiria modică pe care trebuie să o plătească locatarii, DRDP asigură întreţinerea curentă a locuinţelor. La fel se întâmplă la orice societate comercială, regie autonomă sau companie naţională cu capital minoritar sau majoritar de stat care deţine şi închiriază locuinţe de serviciu angajaţilor. Deci, respectiva prevedere din nota de fundamentare este total eronată, putând fi uşor demontată în instanţă, cei care au redactat această „inepţie” putând fi acuzaţi, foarte uşor, de fals în declaraţii.    

Ştefan Trandafir