A trecut aproximativ un an de pandemie, un an în care am avut pierderi uriașe și care ne-a afectat și individual și universal viața. Un an în care avem aproape 1 milion de cazuri de infectare și peste 20.000 de decedați, care au pierdut lupta cu virusul. Conform oficialilor, intrăm puțin câte puțin în al treilea val al pandemiei coronavirus.
Pandemia de coronavirus a împlinit un an de când a apărut în România. A venit și ne-a închis în case, a oprit activitatea multor firme și a lăsat un număr îngrijorător de oameni fără locuri de muncă. De pe data de 16 martie 2020, de când a început prima stare de urgență, viețile noastre nu au mai fost la fel. Dar nu numai sănătatea mentală sau locurile de muncă au fost afectate, probabil cea mai afectată a fost sănătatea fizică. Milioane de oameni suferă de Covid, iar alt aproape 3 milioane au decedat din cauza acestei boli. La nivel național, avem aproximativ 840.000 de cazuri de la începutul pandemiei și peste 21.000 de decese.
Primele două valuri în România
Timp de trei luni de zile, românii au fost carantinați în case, având voie să părăsească locuința doar pentru cumpărături, muncă( pentru oamenii care nu puteau sa lucreze de acasă) și urgențe, dar ieșirea se putea face doar cu declarație pe propria răspundere. În acea perioadă, a primului val, România înregistra undeva la câteva sute de cazuri pe zi.
În perioada anotimpului de vară, restricțiile s-au ridicat iar oamenii aveau ceva mai multă libertate, dar cazurile creșteau. Astfel, în luna august a anului 2020 se înregistrau aproximativ 1000 de cazuri zilnice.
Însă apogeul cazurilor din România au fost în cel de al doilea val,care a început în
cand am atins 10.000 de cazuri pe 18 noiembrie. De atunci, cazurile au început să scadă dar se mențin pe o linie riscantă.
Suntem în debutul celui de-al treilea val
Deși au apărut, de la începutul anului mai multe vaccinuri care ne apără de efectele virusului, se pare că România se îndreaptă în temutul cel de-al treilea val.
Ce a pus bețe în roate în lupta de zi cu zi cu acest virus au fost tulpinele descoperite care sunt mai grave, mai transmisibile, și vaccinul s-ar putea să nu fie eficient pentru toate tulpinele.
Angela Merkel, cancelarul Germanie, a anunțat că se așteaptă la venirea celui de al treilea val de acum două săptămâni.
”Cu aceste noi mutații, intrăm într-o nouă fază a pandemiei din care s-ar putea naște un nou val…Astfel, trebuie să luăm decizii mai înțelepte și mai deștepte pentru ca al treilea val să nu ne bage din nou într-o carantinare totală.
Celelalte țări europene deja au declarat că se așteaptă la venirea celui de-al treilea val.
Dar România nu scapă nici de această dată. Conform Secretarului de Stat al Ministerului Sănătății, Andreea Moldovan, România se află la debutul celui de-al treilea val.
”Cred că marea majoritate a specialiștilor sunt de acord că suntem în debutul valului trei pentru că vedem în fiecare zi o creștere a numărului de cazuri depistate, dar și a numărului de cazuri internate în spitale. Deci clar suntem în derularea a acestui val trei.” a declarat Andreea Modovan pentru Digi24.
În ce situație este Cluj Napoca
Din nefericire pentru locuitorii din municipiul Cluj-Napoca, orașul se află de foarte mult timp în scenariul roșu. Deși alte orașe mari ale României intraseră în zona galbenă și li se ridicaseră anumite restricții, Cluj Napoca a rămas închis.
Cluj-Napoca se află, în continuare, în scenariul roșu, având în ultimul timp o rată de incidență trecută de 3 la mie. În ultimele zi, municipiul Cluj-Napoca a prezentat o rată de incidență de peste 4 la mie. Oficialilor le este teamă de o posibilă carantinare a orașului, în cazul în care numărul cazurilor vor continua să crească, și vom trece de pragul de 6 la mia de locuitori.
Lucrul care îngrijorează nu numai Clujul, dar întreaga țară, este numărul de paturi special oferite pentru cazurile de Covid.
La data de 8 martie 2021, Cluj avea 494 de paturi Covid dintre care erau ocupate 429 la data respectivă. 73 de paturi cu ventilatoare, dintre care 69 erau ocupate, iar paturi pentru terapie intensivă fără ventilare sunt 20 de paturi.
Paturile de terapie intensivă Covid sunt împărțite astfel: 20 la Spitalul de Boli Infecțioase, 16 la Spitalul Clujana, 7 la Spitalul Județean Cluj, 6 la Spitalul Municipal Dej, 5 la Spitalul de Pneumoftiziologie, 4 la Spitalul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie, 4 la Spitalul Municipal Turda, și 3 paturi la Spitalul de Recuperare Cluj.
Paturile Covid cu ventilație non-invazivă sunt împărțite astfel: 42 la Spitalul de Boli Infecțioase, 20 la Spitalul Municipal Clujana, 13 la Spitalul Județean Cluj, 12 la spitalul de Pneumoftiziologie, și 7 paturi cu ventilație non-invazivă la Spitalul de Recuperare.
Mulți pacienți, care sunt infectați, ajung să aibă nevoie de terapie intensivă din pricina faptului că nu se duc la spital la timp și nu se testează când trebuie. Astfel, lăsând boala să avanseze, ajung la spital cu forme severe, necesitând internate la ATI.
Dar, din nefericire, locurile la ATI sunt acum ocupate și de persoane mai tinere care fac forme severe. Pe lângă o creștere a cazurilor în sine, s-a observat și o creștere a persoanelor care fac forme severe ale bolii.
”Suntem pe creștere, formele sunt de la mediu la sever. Sunt tot mai multe forme grave care necesită spitalizare. Suntem la limită, dar mai deschidem secții, dacă e nevoie.”, a declarat directorul DSP, Mihai Moisescu.
Ce spune DSP despre situația
DSP Cluj (Direcția de Sănătate Publică Cluj) este instituția care se ocupă de cazurile de Covid-19 din Cluj.
Reporterul Gazeta de Cluj a luat legătura cu Mihai Moisescu, directorul DSP Cluj, pentru un interviu mai detaliat legat de posibilitatea unui nou val de covid.
1. În opinia dumneavoastră, care este motivul pentru care numărul cazurilor din Cluj a început să crească, deși clujenii se vaccinează?
”Motivele creșterii numărului de cazuri nu pot fi intuite, în consecință, în lipsa unei evaluări ample din toate perspectivele posibile, nu putem să exprimăm concret răspunsul la această întrebare.”
2. În cazul unui nou val, unde vor fi internați persoanele în stare critică care necesită intubare, dacă vor fi ocupate deja toate paturile de ATI.
”Există o evidență a paturilor ocupate și libere, centralizată la nivelul CNCCI(Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției), iar în caz de necesitate, transferul pacienților pacienților în alte spitale se efectuează cu sprijinul CNCCI.”
3. Există un plan diferit pentru al treilea val sau vor fi aplicate aceleași măsuri ca în ultimele două valuri?
”Măsurile aplicate sunt și vor fi cele stabilite de factorii decizionali prin legislația incidentă.”
4. În cazul în care județul Cluj va fi afectat, care sunt măsurile care vor fi luate? Dacă se poate să răspundeți mai detaliat despre măsurile pregătite.
”Pentru județul Cluj, s-a luat măsura creșterii capacității spitalelor pentru patologia Covid-19, respectiv, pe lângă spitalele Covid-19 (Faza I, Faza II, și Suport) au fost aprobate în spitale non-Covid-19 și structuri Covid-19 atât pentru spitalizare continuă cât și pentru ATI ceea ce a condus la creșterea capacității de asistare a pacienților Covid-19.”
5. Tot în opinia dumneavoastră, vă simțiți optimist față de situația județului Cluj sau sunteți îngrijorat?
”Personalul DSP Cluj face eforturi considerabile pentru a gestiona situația responsabil și este sprijinit în permanență de autoritățile centrale, autoritățile locale și de către toți colegii din sistemul sanitar (managerii spitalelor, medicii de familie, etc.) cu care de altfel, facem echipă permanentă încă de la începutul pandemiei. Suntem cu toții optimiști și credem că eforturile tuturor vor conduce la gestionarea eficientă a situației.”
