Câtă pădure s-a tăiat ilegal în Cluj în ultimii opt ani

Defrișările ilegale continuă să fie o problemă în România, pădurile fiind secerate fără milă, ajungând la o suprafață de doar 27, 45%, arăta un studiu efectuat în 2017. Un calcul rece arată că în România s-au tăiat ilegal trei hectare de pădure în fiecare oră, iar părtaşi la dezastrul ecologic sunt politicieni, poliţişti şi silvicultori, adică exact cei care ar fi trebuit să intervină, să oprească tăierile ilegale de pădure. Același studiu arăta că cea mai mare cantitate de lemn tăiată ilegal, respectiv de 52,59%,  provine din județele Cluj, Maramureș și Iași. În aceste condiții, vă prezentăm câți metri cubi de lemn s-au tăiat ilegal în județul Cluj din anul 2012 și până în 2018, care a fost valoarea prejudiciilor din infracțiuni și câte sesizări penale s-au făcut în fiecare an.

Cum se cumpărau voturi cu păduri

În anul 2012, în județul Cluj s-au tăiat ilegal 30.847 metri cubi de arbori, existând doar 52 de plângeri penale în acest sens, iar valoarea prejudiciilor din infracțiunii este de 5.222.562 metri cubi. În contextul anului 2012, amintim că un fost pădurar la Măguri Rătăcău, ce a cunoscut îndeaproape sistemul bine pus la punct prin care pădurile din Apuseni erau defrișate intensiv și ilegal chiar de către cei puși acolo să le păzească, a dezvăluit că a fost părtaș la aceste furturi masive. Într-un interviu, el a explicat că fiecare pădurar trebuia să dea minim 16.000 euro anual șefilor săi, bani din care o parte erau pompați apoi în campaniile electorale. Una dintre beneficiare a fost Elena Uioreanu, care în 2012 a candidat la Camera Deputaților din partea USL. La vremea respectivă, Elena era soția fostului președinte al Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, arestat pentru fapte de corupție.

„Pentru doamna Uioreanu, ca să ajungă ea deputat, toţi pădurarii de pe toate dealurile din colegiul unde a candidat, au dat lemne la populaţie să meargă să o voteze, unul la mână, şi să facă bani să dea la partid, la USL, doi la mână. Nu ştiu exact sume. Patru zile a fost dezmăţ total în pădure înainte de alegeri. Alegerile au fost duminică, iar miercuri, joi, vineri şi sâmbătă s-a furat după puteri, care cât a putut duce. Ne-a venit ordin pe cale ierarhică”, a spus Tomoş pentru România Curată.

Doar din pădurea comunei Mărișel, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Cluj (ITRSV) a descoperit că între anii 2010 şi 2012 s-a tăiat ilegal lemn în valoare de 20 de milioane de lei,  aproximativ 15.000 de arbori. 

Marea defrișare

Dacă credeați că în anul 2012 defrișările au fost masive, ei bine, anul 2013 este campion la ilegalități silvice, an în care s-au tăiat fără drept 367.192 metri cubi de arbori, valoarea prejudiciilor din infracțiuni fiind de 77.284.002 metri cubi. Cu toate că în acest an s-au defrișat cele mai multe păduri în județul Cluj, au existat doar 188 de sesizări penale, mult mai puține comparativ cu alți ani, când ilegalitățile silvice erau mai puține.

Cele mai afectate zone din județul Cluj sunt Ciurila, Dealu Corbului și Mărișel, iar sătenii din zonele montane se tem că nu vor mai avea din ce trăi, dacă hoții de păduri vor continua să taie ilegal. Ecologiştii spun că răul a fost deja făcut, iar autorităţile ar trebui să se preocupe de acum înainte de împăduriri. Zis și făcut? În 2013, după jaful din padurea de la Marisel amintit mai sus pentru a trece cu vederea ilegalitatile comise, fostul președinte al Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu și fostul prefectul Clujului, Gheorghe Vușcan, au organizat campanii de împădurire la Mărișel, respectiv la Viisoara. Este evident faptul că acțiunea a fost politică și nu din interes pentru natură, având în vedere că Uioreanu, împreună cu mai mulți voluntari au reușit să împădurească trei hectare de teren, în contextul în care tăierile ilegale de arbori au avut loc pe 2030 de hectare de fond forestier.

Tot în 2013, a fost arestat preventiv pentru luare de mită Traian Mariș, fostul șef al Direcției Silvice Cluj. În 2014, Mariș a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 3 ani și 10 luni de închisoare cu suspendare și a fost și reangajat ulterior la Direcția Silvică, în timp ce denunțătorii săi au fost dați afară, unul dintre ei fiind pădurarul Tomoș ce a făcut mărturisit despre jafurile din pădurile Clujului, inclusiv despre faptul cum au ajutat pădurarii din zona Beliș la campania electorală a Elenei Uioreanu. Celălalt denunțător este Călin Bâlc care de asemenea a spus că a fost plătit de reprezentatul Schweihofer ca să dea lemn în plus, iar mita o împărțea: pentru el, pentru director și pentru politruci. Cei doi au fost dați afară de la Direcția Silvică după ce l-au denunțat pe Traian Mariș la DNA Cluj.

 Pădure jefuită ca în vestul salbatic

În anul 2014, s-au tăiat ilegal 10.262 metri cubi de arbori în județul Cluj, valoarea prejudiciilor din infracțiuni fiind de 1.881.255 metri cubi. Anul acesta au fost înregistrate cele mai multe plângeri penale din anii supuși analizei, respectiv 225.

O cercetare efectuată de Greenpace România arată că Transilvania este principala sursă de lemn pentru tăierile ilegale,78%  din totalul prejudiciului creat în România, în perioada 2013-2014 fiind din Cluj, Alba și Maramureș. Dintre cele trei județe, Clujul a înregistrat 37% din volumul total.

Spre exemplu, numai în satul Săliște, comuna Ciurila au fost tăiat ilegal peste 150 de hectare de păduri de stejar. Localnicii au sesizat autoritățile și au atras atenția asupra modului în care sunt jefuite pădurile din zonă, însă culmea, tot sătenii au fost cei amendați pentru că au făcut circ.

În urma acestor numeroase sesizări ale localnicilor, senatorul Valer Marian a depus în 2014, în Sernatul României, întrebarea cu titlul ”Defrișarea ilegală a pădurii comunale din Săliște județul Cluj” prin care cerea să i se comunice dacă autoritățile în drept au efectuat acțiuni de control în zonă în ultimii doi ani și dacă s-au luat măsuri pentru stoparea jafului, recuperarea prejudiciului și pentru pedepsirea vinovaților. Atât Ministerul Afacerilor Interne, cât și Departamentul pentru Ape Păduri și Piscicultură au răspuns că au derulat zeci de controale și verificări amănunțite, soldate cu amenzi nesemnificative (56 de acțiuni de control, trei infracțiuni silvice, 21 contravenții silvice vezi documentele atașate). Cât despre dosare penale sau vinovați, nicio vorbă. Jaful încă continuă!

Anul mărturisirilor: ”Am fost plătit de reprezentantul Schweighofer”

Anul 2015 aduce o scădere a infracțiunilor silvice față de anii 2012 și 2013, chiar și față de 2014. Au fost tăiați ilegal 8.944 metri cubi de arbori, valoarea prejudiciului fiind de 1.944.765 metri cubi și au fost înregistrate 90 de plângeri penale. Cu toate acestea, o actualizare din 2015 a hărții afișate de Google arată că ritmul degradării pădurilor s-a menținut la același nivel. Hectare înregii au dispărut aproape văzând cu ochii sub privirile autoritățile. Anul 2015 a fost un an al dezvăluirilor, în contextul în care Călin Bâlc, unul dintre denunțătorii din dosarul în care Traian Mariș a fost condamnat, a vorbit într-un interviu despre ”mafia lemnului”, despre banii care vin de la Schweighofer şi se duc către principalele partide politice.

Călin Bâlc este din Gilău şi a fost şef şef al Districtului Silvic nr. 3 din cadrul Ocolului Silvic Someşul Rece. După ce a participat, conform propriilor declarații, timp de mai mulți ani într-o schemă complexă de infracțiuni silvice (despăduriri, furt și vânzare de masă lemnoasă, șpăgi, fals în acte, sprijin financiar ilegal acordat partidelor în campaniile electorale), Bâlc s-a autodenunțat în iarna anului 2013 la Serviciul Teritorial Cluj al DNA, împreună cu mai mulți colegi. În declaraţia sa, acesta a denunțat practica finanțării campaniilor electorale (PDL, PSD, PNL) cu sume mari de bani (aprox. 100.000-250.000 euro, contribuție din partea angajaților OS Gilău) provenite din tăieri ilegale de păduri. O parte din banii plătiți în campania din anul 2012 au fost obținuți din vânzări de lemn tăiat ilegal către firma S.C. Holzindustrie Schweighofer (HS), cu sediul în municipiul Sebeș.

“Am făcut și eu parte din ceea ce se numește a „mafia lemnului”. (…) După o vreme, nu am mai suportat. Prea s-a întins „tigănia”. La început se fura mai puțin. Dar apoi se venea deja cu pretenţii cu zeci de mii de euro. Ni se spunea [de către superiori]: -Trebuie să ajutați campania electorală [a unui anume partid]. Ei știau că eu, în calitate de șef de district, îi pot ajută [cu bani] în campania electorală.

Cei care cereau să sprijinim campaniile erau directorii Direcţiei Silvice. Trebuia înainte de alegeri. Eram chemați personal la o locație, la o cafea, un suc și ni se spunea: Trebuie să sprijini partidul respectiv. Cum făceam asta: dădeam lemn de lucru la oamenii din sat (Măguri-Răcătău) și cu asta îi motivam să meargă la vot. Dădeam la fiecare familie 20-30 de metri cub. Lemnul dat locuitorilor era din pădurile statului, administrate de Romsilva. Asta înmulțit cu aprox. 200 de familii, vă dați seama ce cantități se „adunau”. Știu că asta se practică în fiecare campanie electorală, din 2004 încoace; se făcea în toate zonele de munte de acolo.

Care-i explicația: Directorii de Direcție silvică sunt promovați politic. În fiecare campanie, partidele politice își promovează directorii ca să poată avea acces la “resursă”.

Lemnul merge către Holzindustrie Schweighofer (HS); au început să livreze la HS de la noi imediat de la încheierea contractului dintre HS și RNP ROMSILVA (aprox. în 2003). [HS lucrează în teritoriu cu aşa-zişi ‘directori zonali’, care procură lemnul pt. firmă.] Gerald Schweighofer le dădea bani la directorii de zonă ai companiei. Directorii zonali sunt oamenii din teritoriu; ei caută masă lemnoasă pt HS; ei erau angajați ai HS. Ăștia mergeau direct la Ocolul Silvic. Directorul zonal vine cu hârtia [aviz de punere în valoare a lemnului, în care sunt trecute cantitățile și calitatea lemnului ce urmează să fie ‘recoltat’] și spune: “Avem 5.000 mc [acordați de către Romsilva, în bază contractului privilegiat cu HS]. Omul HS mergea la fiecare district [subunitate a unui ocol silvic], și cu ăla [șeful de district] stătea de vorba și se punea la cale tâlhăria. HS, la începutul activității în România, făcea dintâi tăieri legale. Cumpăra un “parchet ras” [o anumită cantitate de lemn ‘pe picior’, în pădure, ce urma să fie tăiată la ras, adică complet], tăierile secundare [rărituri] au urmat doar mai târziu, după ce s-a terminat lemnul bun [din tăierile la ras]. Venea

la mine și spunea: Cum putem face să luăm lemn de la Dvs.? Am fost abordat și plătit [mituit] de HS ca să dau lemn în plus [față de cantitatea prevăzută în aviz]. Mita era de aprox. 150 lei/mc. Banii mi-i dădea în mână. În unele situații vorbea și direct cu pădurarul și cu un anume inginer responsabil cu probleme de pază. Banii trebuia să-i împart. Îmi luăm partea mea; apoi trimiteam o parte în sus, până la director și apoi ajungea la politruci?”, este o parte din dezvăluirile făcute de Călin Bâlc.

Jaful a continuat!

În anul 2016, defrișările au crescut din nou față de anul 2015. În județul Cluj s-au tăiat ilegal 10.565 metri cubi de arbori, valoarea prejudiciilor fiind de 2.016.688 metri cubi. Sesizările penale din 2016 au fost de 94, aproape la egalitate cu anul 2015.

În schimb, în 2017 s-au tăiat ilegal arbori de patru ori mai mult decât în anul precedent, respectiv 46.042 metri cubi, iar valoarea prejudiciilor a fost de 6.720.844 metri cubi. Totodată, au crescut și sesizările penale ce au ajuns la 218, clasându-se pe locul 2 la acest capitol în intervalul 2012-2018. Totuși, cu privire la anul 2017, Ministrul Apelor și Pădurilor menționează că s-au constatat tăieri fără drept de arbori în fondul forestier al statului administrativ de Ocolul Silvic Someșul Rece din cadrul Direcției Silvice Cluj, cu un volum de 37.830 mc care provin din anii anteriori și a fost stabilit prin estimarea comparativă a volumelor de masă lemnoasă consemnate în amenajamentele silvice edițiile 2006-2016 și volumele de masă lemnoasă extrase în cursul deceniului, consemnate în Amenajamentul silvic ediția 2016. Dacă se scade acest volum din volumul total de 46.042 metri cubi raportat pentru anul 2017, ar rămâne un volum de tăieri fără drept de arbori aferent anului 2017 de doar 8.212 metri cubi.

Hoții s-au mai potolit în 2018

Potrivit datelor de la Ministerului Apelor și Pădurilor, anul trecut s-a diminuat semnificativ ilegalitățile silvice față de anii precedenți. În județul Cluj s-au tăiat 4.076 metri cubi de arbori și un prejudiciu de 1.744.552 metri cubi. Totuși, numărul sesizărilor penale au fost de 176, în creștere comparativ cu anul 2012 sau 2013 când pădurile au fost defrișate masiv, comparativ cu anul 2018, iar sesizările au fost puține.

Totuși, în 2018, Pădurea Hoia s-a aflat în centrul atenției, după ce sute de copaci au fost tăiați. Primăriile Cluj-Napoca, Baciu și Consiliul Județean au plasat problema de la o instituție la alta. Chiar dacă drujbiștii spuneau că au autorizație de tăiere de la ocolul silvic, unii politicieni, precum Adrian Dohotaru au susținut că tăierile au fost ilegale. Indiferent de statisticile făcute de ministere sau anumite ONG-uri, este evident că pădurile din toată țara au dispărut sub drujbe. În anii 2012 și 2018 s-au tăiat ilegal în județul Cluj un total de 477.928 metri cubi.

Ministerul Apelor și Pădurilor spune că suprafața care urmează a fi împădurită în 2019 în județul Cluj este de 169 hectare din care 150 hectare pe terenurile proprietate publică a statului administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, iar valoare lucrărilor silvice de împădurire va fi suportată  din fondul de conservare și regenerare a pădurilor.