Text scris de Valer Marian în cotidianul.ro
De profesie avocat, devenit cunoscut graţie socrului său Călin Zamfirescu, Cătălin Predoiu a fost ministru al Justiției în cinci guverne consecutive, respectiv în guvernul Tăriceanu II (începând din 29 februarie 2008), în guvernele Boc (din 22 decembrie 2008 până în 9 februarie 2012), precum și în guvernul Mihai Răzvan Ungureanu (din 9 februarie 2012 până în 7 mai 2012).
Considerandu-se unic şi indispensabil, după răsturnarea guvernului MRU, a încercat să intre în graţiile USL pentru a rămane la Ministerul Justiţiei, dar fără succes, iar ulterior s-a inscris în PDL, care l-a desemnat prim-vicepresedinte si candidat de premier. Acum a fost propus ministru al Justitiei în guvernul încropit de presedintele PNL, Ludovic Orban, care a fost unul din cei mai aprigi contestatari ai săi vreme de peste un deceniu.
Cătălin Predoiu a fost numit surprinzator, in data de 29 februarie 2008, în funcția de ministru al Justiției în guvernul minoritar Tăriceanu II, constituit de PNL si UDMR, cu sprijinul parlamentar al PSD. Predoiu i-a succedat la Ministerul Justitiei lui Tudor Chiuariu, care a trebuit sa demisioneze dupa ce i-a fost intocmit un dosar penal de catre DNA, in contextul in care presedintele Traian Basescu l-a etichetat drept un „ tanar mafiot obraznic”. In schimb, presedintele Basescu i-a facut de la inceput ochi dulci lui Predoiu, aparandu-l, dupa ce a fost acuzat de presă că firma de avocatură Zamfirescu-Racoți- Predoiu, unde era si este avocat asociat, a fost principalul consultant pe probleme juridice al grupului Rompetrol, condus de către miliardarul Dinu Patriciu. Basescu a declarat atunci că „speculațiile legate de activitatea anterioară a acestuia nu au acoperire în legături care să-i pericliteze activitatea în Ministerul Justiției” și că „un bun avocat comercial poate reprezenta pe oricine, inclusiv pe mine, inclusiv pe premierul Tăriceanu”.
Nominalizarea lui Predoiu i-a nemulțumit profund pe vicepreședinții PNL, Ludovic Orban, Crin Antonescu și Norica Nicolai, care i-au reproșat premierului Tăriceanu că nu au fost consultați și au aflat din presă de nominalizarea acestuia la Ministerul Justiției, precum și de faptul că s-a încălcat o decizie a conducerii partidului, în condițiile în care Biroul Politic Central votase numirea lui Teodor Meleșcanu la justiție și a lui Radu Stroe la apărare. În schimb, premierul Tăriceanu s-a consultat cu presedintele Basescu, desi se afla cu acesta in relatii conflictuale in perioada respectiva.
Dupa alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, Cătălin Predoiu a fost nominalizat de către noul prim-ministru Emil Boc pentru a continua conducerea Ministerului Justiției, în urma consultărilor celor două partide, PDL și PSD, care au format atunci o mare si pasagera coaliție guvernamentală. Deși Predoiu nu făcea parte din niciunul dintre cele două partide, el a fost considerat capabil să continue reforma în justiție, astfel încât monitorizarea României pe acest domeniu să fie ridicată în iunie 2009. Un obiectiv aiuristic, avand in vedere ca monitorizarea tarii noastre nu a fost ridicata nici dupa cei trei ani de ministeriat ai lui Predoiu, nici macar dupa un deceniu de la angajamentul sau in acest sens. In urma acceptului lui Predoiu de a-și continua activitatea în guvernul Boc, deși partidul din care făcea parte trecuse în opoziție, liberalii i-au cerut să părăsească PNL acuzându-l de lipsă de caracter și de lipsă de decență politică față de partidul care l-a făcut ministru și l-a pus pe listele de deputați, cel mai vocal fiind vicepresedintele Ludovic Orban.
Dupa retragerea PSD de la guvernare in septembrie 2009, Catalin Predoiu a ramas ministrul justitiei in guvernele de coalitie PDL-UNPR-UDMR conduse de premierii Emil Boc si Mihai Razvan Ungureanu. Ministerul Justitiei a fost condus insa de facto, in aceasta perioada, de catre secretarul de stat Alina Bica, care era omul de incredere al presedintelui Traian Basescu si al pupilei sale Elena Udrea, Predoiu fiind doar o marioneta de reprezentare in fata UE si a SUA. Dupa debarcarea guvernului MRU prin motiune de cenzura, Predoiu a incercat sa ramana ministrul justitiei in guvernul USL, purtand negocieri in acest sens cu premierul desemnat Victor Ponta, care intentiona sa-l mentina, dar s-au opus categoric presedintele PNL, Crin Antonescu, si prim-vicepresedintele Ludovic Orban. In iulie 2013 Predoiu s-a inscris in PDL, iar ulterior a fost desemnat prim-vicepresedinte si candidat de premier al acestui partid.
In calitate de ministru al Justitiei, Catalin Predoiu a enumerat ca priorități ale sale discutarea și adoptarea cât mai urgentă a Codului penal și a Codului de procedură penală, după care să se stabilească competențele instanțelor și refacerea corespunzătoare a schemei de personal din sistemul judiciar. Sub ministeriatul sau, au fost pritocite actualele coduri penal si de procedura penala, cu concursul substantial al fostilor procurori Victor Ponta si Alina Bica, primul deputat PSD si vicepresedinte al comisiei parlamentare speciale pentru elaborarea acestor coduri, iar al doilea secretar de stat la Ministerul Justitiei. Aceste coduri nu au fost insa discutate si aprobate in Parlament, prin procedura obisnuita de legiferare, ci au fost adoptate prin procedura asumarii raspunderii de catre guvernul Boc. Infatuatul ministru al justitiei a vrut ca aceste coduri sa ramana in istorie drept „codurile Predoiu”, dar, dupa cativa ani de aplicare, s-au dovedit a fi cele mai proaste coduri din istoria Romaniei, fiind declarate neconstitutionale in jur de 50 din prevederile acestora. Cele mai sugestive sunt neconstitutionalitatea modului de incriminare a infractiunii de abuz in serviciu si neconstitutionalitatea supravegherii tehnice efectuate de SRI, care au avut efecte nefaste si au permis multe abuzuri, indeosebi ale binomului SRI-DNA.
Sub ministeriatul lui Predoiu, a fost incheiat, in februarie 2009, mult discutatul si neconstitutionalul protocol secret intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si SRI, care a fost semnat de procurorul general Laura Codruta Kovesi, de directorul SRI, George Maior, si de primul adjunct al acestuia, generalul Florian Coldea. Acest protocol a generat dependenta si aservirea procurorilor fata de SRI, care a devenit organ de cercetare penala. Dupa cateva luni, in septembrie 2009, a fost incheiat un protocol secret intre SRI, Parchetul General si Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a permis transformarea justitiei in „camp tactic” si aservirea judecatorilor. Predoiu a avut un rol substantial in mentinerea Laurei Codruta Kovesi in functia de procuror general al Romaniei, prin faptul ca i-a facut pe plac presedintelui Traian Basescu propunand in octombrie 2009 reinvestirea sa in aceasta functie, desi Consiliul Superior al Magistraturii ii acordase aviz negativ ( cinci voturi impotriva si un vot pentru ).
Concluzionând, Cătălin Predoiu a fost un traseist politic şi un combinagiu transpartinic, o marionetă băsistă şi un ministru eşuat, care nu a realizat nimic notabil pentru justitia romaneasca. Nu a reusit ridicarea MCV, cu toata trecerea cu care se fălea la Bruxelles. Nu a reusit sa rezolve problemele de personal ale justitiei si nici problemele de competenta ale instantelor de judecata. Codul penal si Codul de procedura penala elaborate si adoptate sub obladuirea sa sunt esecuri confirmate cu varf si indesat.
Nu în ultimul rând, a fost un complice al statului paralel, girand politic si institutional incheierea protocoalelor secrete care au aservit si malformat justitia autohtona. Colac peste pupaza, sub ministeriatul sau, Ministerul Justitiei a girat cele mai mari afaceri de coruptie cu retrocedarile de la ANRP, o dovada peremptorie in acest sens fiind arestarea si condamnarea supra-adjunctei sale Alina Bica. Cu toate acestea, principialul şi consecventul Ludovic Orban l-a cooptat pe Predoiu în guvernul său, drept un ministru providential pentru justitie si pentru justitiabili, dupa ce s-a opus vehement învestirii sale in 2008 si in 2012.
